Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul Ştefan Giuglea. Va urma domnul Vlad Hogea.

Domnul Ştefan Giuglea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să vă reţin atenţia cu o problemă deosebit de importantă a judeţului Constanţa, în general, şi a litoralului Mării Negre, în special, pentru care trebuie luate măsuri urgente, ferme şi de durată.

Studiile întreprinse arată că litorarul românesc se află într-o stare gravă în ceea ce priveşte extinderea eroziunii, circa 60-70% din lungimea ţărmului fiind afectat.

În zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, plaja a pierdut din suprafaţă în ultimii 35 de ani peste 2400 de hectare (circa 80 de hectare pe an), iar pe unele porţiuni în care lăţimea cordonului litoral este mai redusă, la furtuni marea acoperă complet ţărmul, uneori formând breşe care se unesc cu apele lacurilor litorale, afectându-se ecosistemul lacului respectiv.

În sectorul sudic Midia - Vama Veche, mobilitatea liniei ţărmului înregistrează o evoluţie diferită: plaja din Eforie s-a retras cu 40 de metri, partea nordică a plajei Neptun s-a retras cu 24 de metri, plaja Venus-Saturn cu 36 de metri, şi zona 2 Mai, unde plaja a dispărut sau are lăţimi de ordinul metrilor.

Principalele cauze care au condus la acest fenomen, pe lângă cele naturale care se referă la ridicarea nivelului Mării Negre, a circulaţiei curenţilor marini, sunt: lucrări pe Dunăre şi principalii afluenţi (Porţile de Fier 1 şi 2), lucrări inginereşti în zona litorală (Sulina, diguri portuare), intervenţia directă asupra plajelor (exploatarea nisipurilor).

Lucrările hidrotehnice realizate au vizat protejarea ţărmului cu faleze de înaltă şi joasă altitudine. Protecţia falezelor s-a realizat prin lucrări de terasare, taluzare, drenare, consolidare, implementarea soluţiilor de tip greu (diguri şi epiuri) şi de tip uşor (innisipare artificială, garduri de fixare a depozitelor de sedimente).

În acest sens, au fost executate construcţii hidrotehnice de apărare începând cu perioada anilor 1936 şi continuând apoi, treptat, pe etape de dezvoltare până în anul 1991, când această activitate a fost mult diminuată sau stagnată.

La o investigaţie preliminară efectuată de organismele de specialitate în anul 2000 asupra stării sistemului de protecţie litorală, se constată o pondere de circa 55% din diguri cu grad mediu şi avansat de degradare.

În perioada anilor 1990-2000, în zona litorarului sudic amenajat s-a înregistrat o modificare majoră a liniei ţărmului, în care efectul eroziv a avut o pondere de circa 76%, ceea ce reflectă faptul că soluţiile de protecţie şi-au atins numai parţial scopul iniţial.

Eroziunea plajelor duce la pierdere de teritoriu, dar, mai ales, compromite ecosisteme, costiere marine şi valoarea socio-economică a zonei litorale şi, în principal, activitatea de turism şi balneologie, generând pagube importante economiei naţionale şi dezvoltării durabile a ţării.

Problema procesului de degradare prin eroziune a litoralului este considerată de multe state ca fiind de importanţă naţională, motiv pentru care mi-am permis să trag un semnal de alarmă în legătură cu fenomenele grave ce se produc în acest sens pe teritoriul ţării, pe o lungime de 244 de kilometri de litoral românesc.

În acest context, propun: implicarea tuturor factorilor responsabili de la nivelul judeţelor în programe şi proiecte comune, menită să înlăture cauzele de eroziune, altele decât cele naturale; reconsiderarea şi revitalizarea comisiei interministeriale pentru analizarea şi studierea situaţiei într-o manieră ştiinţifică, pentru o cunoaştere aprofundată a fenomenelor locale şi regionale a diferitelor sectoare de litoral, dar şi a întregului geosistem Dunăre - Marea Neagră; verificarea proceselor şi soluţiilor de protecţie şi reabilitare în poligoane experimentale şi, după găsirea variantelor optime, aplicarea lor în teren; dirijarea unor fonduri speciale interne sau externe, pentru punerea în aplicare a programelor şi măsurilor adoptate în scopul diminuării şi înlăturării gravelor fenomene care afectează zona litorarului românesc, programe ce pot acţiona pe o perioadă de 25-50 de ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.