Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Autonomia ţinutului secuiesc, ca parte integrantă a istoriei poporului maghiar din depresiunile Carpaţilor Orientali a influenţat gândirea politică şi mentalitatea secuimii, atât în evul mediu, cât şi în primele secole ale epocii moderne.

Primele menţiuni în documentele istorice care se referă la libertăţile comunităţii secuieşti le avem din sec. al XII-lea. Izvoarele istorice ne dovedesc clar că în aceste teritorii s-au creat zone sau aşa-zise "graniţe militare" cu o populaţie organizată în regimente de graniţă, eliberată de obligaţii feudale şi fiscale, supusă, în schimb, unor obligaţii militare permanente.

În conscripţiile militare efectuate din iniţiativa principilor transilvani sunt descrise elementele autonomiei secuieşti până la sfârşitul sec. al XVII-lea.

Un alt gen de izvoare îl reprezintă statutele obştilor săteşti şi scaunale, care prezintă autoguvernarea comunităţilor secuieşti până la mijlocul sec. al XIX-lea.

În sec. al XX-lea, în anul 1919, s-a formulat pentru prima dată ideea autonomiei ţinutului secuiesc, la Odorheiul Secuiesc. Regiunea autonomă maghiară înfiinţată în anul 1952 reprezenta, de fapt, o semiautonomie, pentru că interesele populaţiei maghiare nu erau reprezentate de conducerea acestei regiuni.

De ce iniţiază câţiva deputaţi din UDMR legi, cum ar fi: autonomia ţinutului secuiesc sau statutul autonomiei personale a comunităţii maghiare din România? Pentru că principalele funcţii din direcţiile judeţene din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş nu sunt ocupate de reprezentanţii populaţiei maghiare şi nu se ia în seamnă criterul profesionalismului. De multe ori, situaţia adjuncţilor este similară. Astfel, la direcţia de cadastru din judeţul Harghita, de patru ani, ne zbatem ca doamna Marton Edit, un specialist deosebit, să fie numită în funcţia de director adjunct. La arhivele statului nu se angajează specialişti din rândul comunităţii maghiare. Comunitatea maghiară din aceste judeţe doreşte să se ia în considerare competenţa şi nu criteriul etnic.

Autonomia ţinutului secuiesc nu e susţinută numai de parlamentarii UDMR-ului, ci şi de unii politicieni care apar pe listele altor partide, mă refer la domnul Kis Cálman, care se află pe listele de deputaţi ai PRM-ului din judeţul Mureş. Oare preşedintele Partidului România Mare, domnul Vadim Tudor, şi-o fi schimbat chiar atât de radical punctul de vedere?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Mai aşteptăm.