|
Domnul Dumitru Bentu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am intitulat declaraţia politică de astăzi "Mecanismul". Într-o ţară tot mai imundă, în care preşedintele îşi valorifică, în continuare, vocabularul portuar, de la Bruxelles a venit Raportul intermediar al Comisiei către Parlamentul European. După cum vă este cunoscut, prin Decizia nr.2006/928 a Comisiei, din 13 decembrie 2006, pentru a sprijini România în vederea remedierii unor deficienţe în domeniul reformei sistemului judiciar, a fost instituit un mecanism de cooperare şi verificare a progresului realizat de ţara noastră în spaţiul de validitate al respectivului domeniu. Primul raport de monitorizare a fost publicat la 27 iunie 2007, acesta fiind evident cel de-al doilea. Pentru a fi obiectivi, subliniem faptul că autorii acestui document oficial au apreciat eforturile depuse de România pentru atingerea obiectivelor de referinţă asumate prin "Planul de acţiune". Dincolo de convenţionalismul evaluării, oficialii Uniunii Europene afirmă răspicat: "În domenii cheie, nu s-a făcut încă dovada unor rezultate convingătoare". Astfel, obiectivele prevăzute în planul respectiv sunt contrazise de unele iniţiative legislative şi politice lansate în această perioadă. Ni se atrage atenţia că o chestiune foarte importantă, cea a stabilităţii legislative şi instituţionale a cadrului de luptă anticorupţie a fost omisă. Lipsesc strategiile sectoriale în domeniul reformei justiţiei şi a combaterii corupţiei, care să le substituie pe cele perimate. Planul nu abordează la nivel de detaliu corupţia la nivel local. Posibila clemenţă a judecătorilor în cazul unor procese de corupţie la nivel înalt nu se poate raporta doar la studii privind individualizarea pedepselor. Există, spun autorii raportului, întârzieri în aplicarea unor strategii coerente de recrutare în sistemul judiciar, întârzieri în funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Integritate, în elaborarea unei strategii globale şi în punerea în aplicare a unor proiecte reprezentative pentru a lupta împotriva corupţiei. Proiecţiile unei alte atitudini faţă de resursele umane ale sistemului judiciar sunt aşteptate abia în ianuarie 2009, iar parteneriatul cu societatea civilă în sesizarea actelor de corupţie devine tot mai mult un deziderat. Mecanismul de cooperare şi verificare a primit un sprijin substanţial din partea Uniunii Europene (Programele PHARE şi "Facilitate de tranziţie"). Începând cu 2004, România are la dispoziţie peste 187 milioane euro. O mare parte din fonduri s-a cheltuit, dar întrebarea care transpare din raport este clară şi seacă: Pe ce? Stimaţi colegi, Am extras din raport doar câteva din neîmplinirile din aproape destructurata justiţie română, prinsă şi ea între focurile încrucişate, marcate sau nu de trasoare, dintre cele două forturi: Cotroceni şi Victoria. Din amonte vin "magistralele decizii" luate de "vajnica" reformistă Monica Macovei şi de tânărul ieşean Chiuariu, desantat din târgul Ieşilor. În acest context, nimic nu ne mai surprinde, ci ne alarmează şi mai ales ne înspăimântă. Prin geamul spălăcit al politicii româneşti, preşedintele, care se pretinde a fi "omul cu mopul", aruncă în continuare cu apă murdară. Mulţumesc.
|