Dezbateri parlamentare

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Călian? Vă rog.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

O declaraţie politică o s-o depun în scris şi o să prezint doar sinteza unei alte declaraţii politice intitulate "Spre ultima destinaţie".

În urmă cu câteva zile, un nou accident a îngrozit întreaga suflare a acestei ţări. Acum, o fiinţă mult prea tânără s-a grăbit, parcă, să păşească în eternitate. Cumplitul accident a avut loc pe calea ferată, unde un tren a deraiat, lăsând în urmă spaimă şi durere. Cine sunt vinovaţii pentru acest incident? Nimeni nu ştie sau se fac că nu se ştie. A fost nevoie de moartea unei persoane, pentru ca cineva să tragă semnalul de alarmă cu privire la starea deplorabilă în care se află infrastructura feroviară.

În urmă cu câteva luni de zile, ziarele centrale atrăgeau atenţia asupra faptului că în notele interne aparţinând Companiei C.F.R., siguranţa călătorilor este limitată pe tot mai multe sectoare feroviare. Într-una dintre ele, semnate chiar de directorul C.F.R. infrastructură, se arată că întreaga reţea de căi ferate, adică 13.730 km linii curente şi directe, există un număr de 1.504 puncte periculoase, din care 319 sunt de categoria I, iar din acestea, 119 sunt pe linii magistrale şi principale, fără să se precizeze, însă, unde se află aceste puncte. A stat, oare, cineva de la minister să citească sau să analizeze aceste date cumplite? Se pare că nu.

De asemenea, autorităţile nu sunt străine nici de faptul că 50% din calea ferată administrată de C.F.R. infrastructură are durata de viaţă expirată, iar tot ceea ce a făcut până acum Ministerul Transporturilor constă în restricţionarea limitării de viteză.

În urma accidentului în care această tânără de numai 17 ani şi-a pierdut viaţa, un alt ministru responsabil, pe numele său Ludovic Orban, a aruncat pisica în curtea vecinului, afirmând că această tragedie se datorează hoţilor de oţel. Se pare că ministrul Ludovic Orban nu ştie, sau refuză să creadă că în anul 2000 numărul punctelor periculoase varia între 300 şi 394, iar acum numărul lor este cuprins între 600 şi 1.000. Se pare că suntem în campanie electorală şi nu mai avem timp să ne ocupăm şi să ne ducem la bun sfârşit sarcinile de serviciu.

Toate guvernele succedate după anul 2000 nu au făcut altceva decât să reducă drastic bugetele C.F.R. În ultimii 9 ani de zile, fondurile alocate pentru reparaţii capitale au fost la nivelul de 14% din necesarul fundamental, iar în ultimii 3 ani, fondurile alocate au fost şi mai mici, acoperind doar între 6 şi 11% din necesar.

Deşi C.F.R. a anunţat că are nevoie de 600 de milioane de lei, potrivit bugetului întocmit pe anul 2008, statul a acordat doar 75 de milioane pentru reparaţii curente şi capitale. Incompetenţa şi lipsa de responsabilitate l-au făcut pe Călin Popescu-Tăriceanu să sugereze societăţii vânzarea câtorva terenuri, pentru a acoperi cheltuielile necesare reparaţiilor.

În momentul de faţă, nu mai există siguranţă, indiferent că alegi să te deplasezi pe calea ferată, a aerului sau pe mare, rişti să nu mai ajungi la destinaţie.

În ultimii 18 ani, tot mai mulţi indivizi şi-au pierdut vremea la guvernare şi aproape toţi au făcut ca sentimentul de nesiguranţă să se adâncească tot mai mult.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.