Dezbateri parlamentare

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"10 ani de viaţă"

Donarea de organe şi transplantarea pot fi îmbunătăţite. Asistăm la scăderea dramatică a numărului de potenţiali donatori în condiţiile în care numărul celor ce au nevoie de un transplant e în continuă creştere. La sfârşitul anului 2008, 2.085 de pacienţi români aşteptau un rinichi, alţi 350 de pacienţi aveau nevoie de un transplant de ficat, iar încă 107 pacienţi necesitau un transplant de cord. Pentru ei, în 2009, au fost doar 44 de donatori. În acest moment, pe listele de aşteptare, la nivel naţional sunt înscrise peste 2.500 de persoane, cererile privitoare la transplantul de rinichi şi ficat crescând cu aproximativ 8 la sută anual.

Oficialii Agenţiei Naţionale de Transplant spun că numărul donatorilor a scăzut pe toate categoriile de transplant. În 2008 au fost 2,9 donatori în moarte cerebrală, în condiţiile în care nivelul mediu în ţările civilizate este de 15-20 de donatori la un milion de locuitori, România ocupând astfel penultimul loc în Europa la donarea de organe.

Opinia publică în România prezintă o rată de refuz a donării de organe variind între 20-60%. În 2001 au existat 21 de donatori cu moarte cerebrală, rata recoltării multiorganice fiind de 61,9%. În 2002, numărul donatorilor de organe cu moarte cerebrală a scăzut la 13, rata recoltării multiorganice fiind de 85%. În 2003, numărul donatorilor de organe cu moarte cerebrală a fost de 8, rata recoltării multiorganice fiind de 75%, tendinţa de scădere menţinându-se în continuare.

Trebuie creat un sistem prin care fiecare să îşi poată da din timpul vieţii consimţământul legat de opţiunea donării de ţesuturi şi organe întrucât în prezent în România opţiunea "pro" nu este facilitată.

Creşterea numărului de organe şi ţesuturi pentru transplant ar putea fi realizată prin introducerea acestei opţiuni pe cardul naţional de asigurat, reflectând astfel cu fidelitate voinţa individuală cu privire la donarea de ţesuturi şi organe. Aceasta ar însemna ca persoanele sănătoase, cu capacitate de decizie îşi pot exprima din timpul vieţii voinţa de a fi donator. În această situaţie, ar exista un consimţământ explicit, pe care nici măcar familia, în momentul decesului persoanei, nu-l poate anula. Această opţiune înregistrată pe cardul naţional de asigurat poate constitui baza registrului naţional de transplant.

Voi depune azi o iniţiativă legislativă de modificare şi completare a legii 95/2006 ce vizează îmbunătăţirea donării şi transplantului de organe prin introducerea pe cardul naţional de asigurat a opţiunii de donare de ţesuturi şi organe în urma consimţământului explicit al persoanei cu capacitate de decizie.

Sunt convins că veţi susţine această lege care va aduce cate 1o de ani suplimentari în viaţa multor români.