|
Domnul Anghel Stanciu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vă mulţumesc, cu atât mai mult cu cât sunteţi astăzi foarte generos, acordându-mi cele 3 minute ale dumneavoastră, ca şi distinsul coleg Răţoi, care şi domnia sa mi-a pus la dispoziţie aceste minute. Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Onorat prezidiu, Distinse doamne şi distinşi domni deputaţi, Astăzi, cu voia dumneavoastră, voi aborda o temă interesantă: posibilitatea de a trece de la "epoca de aur" la "epoca de gheaţă". Distinşi colegi, După ştiinţa mea şi a altor savanţi, arhitectura este o artă tânără, de circa 300 de generaţii, aproximativ 10.000 de ani. Pe atunci, bărbaţi, femei, copii rătăceau prin păduri după hrană şi adăpost. Pregăteau vânatul, de regulă hrana zilnică, prin foc întreţinut cu lemne. Locuiau în peşteri, în corturile realizate din piei de animale. Apoi, cultivând pământul şi crescând vite, oamenii au renunţat la peregrinări, devenind sedentari. Locul corturilor l-au luat colibele, locuinţe mai trainice. Viaţa în colibă se desfăşura relativ în armonia - putere-opoziţie - în jurul vetrei. Vatra era centrul locuinţei, centrul familiei străvechi, centrul satului, comunei şi apoi oraşului. În vatră, ardea focul. Focul proteja familia de frig. El era agentul termic al antichităţii. Focul prepara hrana zilnică. Treptat, colibele s-au modernizat, s-au aglomerat, rezultând sate, comune, localităţi, oraşe. Localităţile - oraşele mari - necesitau construcţii mari. Se citează cetăţile din Creta, care aveau locuinţe, acum 2.000 de ani, cu patru etaje, dar şi în Roma antică, cu zece etaje. Coliba a dispărut. A dispărut şi vatra. Locul ei a fost luat de termoficarea antică. Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Am făcut această scurtă şi succintă trecere istorică, spre a vă reaminti un lucru esenţial, şi nu de puţine ori trecut astăzi cu vederea de către dumneavoastră: arhitectura şi viaţa oamenilor au rămas, practic, în aceleaşi coordonate ca în vremurile de demult. Astăzi, ca şi acum mai bine de 6.000 de ani, trebuie să ne protejăm de vânt, de ploaie, de zăpadă, de frig, de căldură, cam în acelaşi mod ca şi atunci, respectiv, în esenţă, îmbrăcându-ne şi adăpostindu-ne. Mâncăm astăzi cam aceleaşi alimente: legume, fructe, cereale, ca şi atunci, şi le preparăm cam în acelaşi mod, utilizând - de regulă - focul, adică energia termică. Dormim, toţi, culcaţi, încă, pe orizontală, chiar dacă mai moi, şi procreăm copiii noştri identic, ca acum 300 de generaţii. Toate acestea demonstrează, stimaţi colegi, că în privinţa nevoilor primare (apă, hrană, căldură etc.), noi - oamenii moderni de astăzi - nu am evoluat, ci numai tehnologiile şi respectiv ambalajele resurselor alimentare şi materiale. Astăzi şi acum, la mai bine de 6.000 de ani, asigurarea nevoilor primare amintite a devenit o adevărată problemă pentru români în România. Şi, de ce nu, o adevărată şi agravantă problemă pentru guvernanţi. Hrana se scumpeşte pe zi ce trece: cartoful, la preţul la care se vinde, ia locul cărnii; coliba redevine, ia locul locuinţei, iar vatra se stinge, la indicaţia Fondului Monetar Internaţional. De la gura sobei, vom trece în iarna ce vine, cu ajutorul Guvernului, la uşa frigului, căci dintr-o ţară bogată, cu peste 16 milioane de hectare de teren agricol, la 20 de milioane de locuitori, preţul gazelor, petrolului, lemnelor le face inaccesibile românilor, iar centralele, hidrocentralele României încep să se oprească pentru cetăţeni. La comandă, am vândut tot, am distrus tot. Acum, tot la comandă, elimini subvenţiile de la agentul termic şi închidem căldura românilor. Cheltuielile de întreţinere a unei familii vor creşte cu 60 până la 140% faţă de anii precedenţi. Daciada de ieri, blamată astăzi, va fi înlocuită cu debranşarea de mâine. Se pune cruce, în România, sistemului de încălzire centrală, pe când în Uniunea Europeană se pune cruce centralelor de apartament ce iau extindere în România. Vor reapărea hornurile pe blocuri şi - de ce nu?! - distinşii hornari. Caloriferele vor fi închise definitiv, sau învelite, spre a nu îngheţa de frig. Ne-am reîntors la "epoca de gheaţă". Jeffrey Frank şi domnul Boc vor reforma statul român, scoţându-i pe cetăţeni la reformă, prin foame şi frig. Distinşi colegi, Strămoşii noştri opreau consilierii de atunci, adică invadatorii, prin înfometare şi foc, îngropau recoltele, otrăveau fântânile, pârjoleau totul în cale. Acum, Guvernul PDL tratează românii ca pe invadatori, pârjolind totul în cale: salarii, pensii, căldură, hrană etc. Nu ştiu cum să-i alunge din ţară pe români în străinătate. Au înlocuit, practic, ciuma lui Caragea, cu reforma statului, a domnului Boc. Reforma merge bine, după părerea PDL-ului, românii o încurcă. Şi, atunci, îi pedepseşte prin frig şi foame. Opriţi frigul, domnule Boc! Cum? Vă spune Barack Obama, preşedintele Statelor Unite: "O ţară care nu-şi poate controla sursele de energie, nu-şi poate controla viitorul!" Noi, românii, prin vânzarea contra unor mici comisioane, am amanetat viitorul şi prezentul românilor, înstrăinând sursele de energie. Ridicaţi-vă, domnule Boc, din genunchi, în picioare! Efortul nu-i mare, dar în picioare îndreptaţi-vă coloana vertebrală şi daţi-i, vă rugăm, papucii domnului Jeffrey Franks - pardon, scuzaţi "pantofii găuriţi" - căci prin sugestiile domniei sale şi scrisorii de intenţie ne-a făcut o gaură, nu în pantofi, ci în bugetele tuturor românilor. Opriţi privatizarea totală a surselor de energie! Stopaţi înstrăinarea acestora, căci altfel vă garantăm că, de la "epoca de aur" a lui Ceauşescu, atât de blamată de PDL, vom trece voioşi la "epoca de gheaţă" a domnului Băsescu. Românii vor trăi în frigidere, de o cameră, de două, de trei, numite generic apartamente. Cu salutări "îngheţate", al dumneavoastră, prof.dr.ing. Anghel Stanciu, vicelider al Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc pentru atenţie.
|
|
Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule profesor, vă mulţumesc şi eu. Daţi-mi voie să vă prezint, mai puţin înfrigurat în dimineaţa aceasta, cu speranţa că mai prelungim gigacaloria, aşa, subvenţionată, următorii colegi de la Grupul Partidului Democrat Liberal care au depus în scris declaraţiile politice: doamna Claudia Boghicevici, domnii Marius Rogin şi Silviu Prigoană, precum şi Gheorghe Ciobanu, Marius Dugulescu şi Adrian Popescu. Din partea Grupului parlamentar social-democrat, au depus în scris domnii: Vasile Mocanu, Florin Pâslaru, Claudiu Manda, Dumitru Chiriţă, Andrei Dolineaschi, Ion Dumitru, Florin Iordache - domnul Stragea am înţeles că doreşte să-şi citească declaraţia politică - Ion Mocioalcă, Eugen Bejinariu, Mircea Ghiveciu. Ia, uitaţi, presa este binedispusă de dimineaţă. Se aude până aici. Vreţi să luaţi cuvântul? Vă dăm şi dumneavoastră 3 minute, dacă doriţi. Din partea Partidului Naţional Liberal, au depus în scris: domnii Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, George Dumitrică, Mihai Donţu, Andrei Dominic Gerea, Călin Potor, Liviu-Bogdan Ciucă, Dan Bordeianu, Cornel Pieptea, Radu Bogdan Ţîmpău, Titi Holban, doamnele Lucia-Ana Varga şi Mariana Câmpeanu, domnii Florin Ţurcanu, Virgil Pop, Dan-Ştefan Motreanu, Viorel Buda, Horea Uioreanu şi Cristian Buican. Din partea deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar a depus în scris domnul Ioan Munteanu.
|