|
Cu permisiunea dumneavoastră am să susţin şi eu astăzi o declaraţie politică. (Coboară la tribună.) Declaraţia politică pe care o să o susţin astăzi se numeşte: "16 Septembrie - Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon". În anul 1974, Mario Molina şi Sherwood Rowland au demonstrat că substanţele chimice denumite clorofluorocarburi, utilizate în calitate de agenţi frigorifici şi aerosoli, sunt transportate în stratosferă prin intermediul maselor de aer şi pot avea acţiuni distrugătoare asupra stratului de ozon. Pentru aceste cercetări au obţinut premiul Nobel pentru chimie în anul 1995. După descoperirea găurii din stratul de ozon de deasupra Antarcticii, în anul 1985, guvernele a 120 de ţări au înţeles că protejarea stratului de ozon este o urgenţă şi au decis semnarea Protocolului de la Montreal, pentru a se angaja în lupta împotriva tuturor produselor care distrug stratul de ozon. Astfel, cea de-a 49-a sesiune a Adunării Generale ONU, prin Rezoluţia nr.49/114/1994 a proclamat ziua de 16 septembrie zi aniversară a Protocolului de la Montreal, adoptat la 16 septembrie 1987, ca Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon. Protocolul de la Montreal este recunoscut pe plan mondial drept cel mai eficient tratat multilateral asupra mediului, pus vreodată în aplicare, exemplu unic de colaborare şi parteneriat internaţional pentru a proteja patrimoniul comun al umanităţii şi al comunităţii mondiale. Obligaţiile asumate de părţile semnatare au fost: eliminarea producţiei şi consumului de substanţe care afectează stratul de ozon, aplicarea celor mai bune tehnologii de îmbunătăţire a reţinerii, recuperării, reciclării şi/sau distrugerii substanţelor cu impact negativ asupra stratului de ozon, promovarea unor alternative pentru înlocuirea acestor substanţele, cât şi a produselor ce conţin substanţe distrugătoare stratului de ozon protector, aplicarea măsurilor de control asupra substanţelor responsabile de afectarea stratului de ozon şi asupra produselor, la fabricarea cărora se folosesc aceste substanţe, precum şi cooperarea în domeniul ştiinţific, juridic, economic şi informaţional. Fenomenul epuizării stratului de ozon duce la scăderea eficacităţii sistemului imunitar, cu apariţia infecţiilor, a cancerului de piele, a cataractei şi a orbirii, cu apariţia arsurilor grave în zonele expuse la soare, reducerea culturilor şi, implicit, a cantităţii de hrană, distrugerea vieţii marine prin afectarea planctonului, distrugerea plantelor şi animalelor microscopice care trăiesc în suspensie aproape de suprafaţa apei şi cu care se hrănesc animalele marine, precum şi la degradarea unui număr impunător de materiale plastice utilizate în construcţii, în industria vopselurilor sau în ambalare. În ultimii ani, lupta împotriva distrugerii stratului de ozon a făcut progrese importante. Dacă în 1987 erau doar 24 de ţări semnatare ale protocolului, astăzi numărul lor se ridică la 197, în condiţiile în care ameninţările asupra mediului înconjurător depăşesc orice frontieră. Efortul umanităţii pentru refacerea stratului de ozon este exemplul fascinant de acţiune comună împotriva dezastrelor, arătând cum poate fiecare individ de pe planetă să contribuie la bunăstarea omenirii şi a mediului. Exprimând aspiraţiile cetăţenilor de a se bucura de un mediu sănătos, adresez un apel tuturor factorilor de decizie, specialiştilor, cât şi întregii populaţii să-şi concentreze eforturile şi să colaboreze, pentru ca împreună, să asigurăm aplicarea măsurilor de prevenire şi stopare a degradării stratului de ozon, în scopul asigurării sănătăţii generaţiilor prezente şi viitoare. Mulţumesc foarte mult. Rodica Nassar, deputat de Bucureşti. (Revine la prezidiu.)
|