Dezbateri parlamentare

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Fechet:

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Avem la îndemână un test foarte simplu, prin care putem să înţelegem dacă o decizie strategică e bună pentru România: trebuie doar să urmărim propaganda rusă. Dacă tună şi fulgeră, înseamnă că lucrurile merg în direcţia bună pentru noi.

Anunţul că România va produce drone, în cooperare cu Ucraina, a aprins butonul de panică la Kremlin. În peste două sute de articole apărute într-un interval foarte scurt în presa putinistă, ţara noastră apare exclusiv în contexte de securitate şi conflict, fiind descrisă, într-un registru alarmist, ca o "platformă militară occidentală", ca un hub logistic pentru Ucraina sau ca o verigă vulnerabilă a NATO.

Pentru Rusia, o Românie slabă este convenabilă. România indecisă, dependentă de alţii şi paralizată de dezbateri interne este uşor de influenţat. În schimb, România care investeşte în tehnologie militară, care îşi dezvoltă industria de apărare şi devine un furnizor de securitate pentru regiune este o problemă strategică pentru Putin şi pentru putinişti.

Acordul între România şi Ucraina, semnat după vizita, la Bucureşti, a preşedintelui Volodimir Zelenski, este un parteneriat care ne aduce la aceeaşi masă pe probleme de apărare şi care dă startul producţiei de drone pe teritoriul ţării noastre.

Războiul declanşat de Rusia în Ucraina ne-a arătat că tehnologia dictează acum regulile conflictului, iar dronele - echipamente accesibile şi rapid de produs - schimbă raportul de forţe pe câmpul de luptă. Pot supraveghea teritorii întinse, pot lovi infrastructuri critice şi pot neutraliza echipamente militare de zeci de mii de ori mai scumpe decât costul unei singure drone.

Dragi colegi,

Parteneriatul cu Ucraina ne permite să avem la noi acasă expertiza cea mai căutată astăzi, nu doar în Europa, ci şi în alte regiuni tensionate ale lumii, cum e Orientul Mijlociu. Prin proiecte finanţate inclusiv cu fonduri europene, România va putea să valorifice experienţa acumulată de inginerii ucraineni în ultimii patru ani, direct pe câmpul de luptă, unde îşi apără libertatea, dar apără şi stabilitatea întregii Europe.

Faptul că ţara noastră nu va mai fi doar un spaţiu de tranzit pentru securitatea regională, ci o parte importantă din infrastructura care produce securitate este semnalul că am început, în sfârşit, să ne aşezăm în istorie pe locul unde trebuia să fim demult: printre participanţi, şi nu printre spectatori.

Într-o lume în care tehnologia redefineşte echilibrul strategic, statele care produc securitate sunt cele care se pot apăra cel mai bine. Iar dacă reacţia Kremlinului este furioasă, mai înseamnă ceva: că România e de partea bună a istoriei.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş? Nu este în sală.

Trecem la Grupul USR.

Domnul Iulian Lőrincz? Nu.

Domnul Marius Alecsandru? Nu.