Dezbateri parlamentare

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Într-o perioadă de competiţie extremă, în care fiecare stat îşi face inventarul avantajelor strategice şi accelerează investiţiile în securitatea naţională, România riscă să devină un exemplu, la nivel mondial, despre cum să ratezi milimetric finişul, după o cursă strânsă de decenii.

Mă refer în mod explicit la Hidrocentrala de la Răstoliţa, care este imaginea perfectă a unui stat care a investit enorm - peste 200 de milioane de euro, a muncit zeci de ani şi ajunge astăzi să se împiedice chiar înaintea liniei de sosire. Demarată în 1989, investiţia de la Răstoliţa s-a blocat la un stadiu de finalizare de 98% şi e prinsă într-un malaxor al proceselor, contestaţiilor şi suspendărilor în instanţă ale unor hotărâri de Guvern.

Cu o putere instalată de 35,2 MW, hidrocentrala ar putea alimenta un oraş întreg de mărime medie. În plus, Răstoliţa are un rol major în protejarea comunităţilor de pe cursul mijlociu şi inferior al râului Mureş împotriva viiturilor. Este, aşadar, un instrument strategic şi o armă eficientă în lupta cu seceta şi fenomenele meteo extreme care lovesc tot mai des România.

Dragi colegi,

Respect dreptul oricui de a contesta în instanţă un proiect public. Respect obligaţia statului de a proteja mediul în conformitate cu toate normele europene. Respect deciziile instanţelor. România are nevoie, însă, de echilibru şi de maturitate administrativă, iar adevărul e singurul care poate dicta sentinţe.

Şi adevărul este că, atunci când îşi justifică acţiunile prin "salvarea pădurilor României", reprezentanţii ONG-urilor care contestă deciziile statului român uită să spună că acordul de mediu pentru Hidrocentrala Răstoliţa a luat deja în calcul toate măsurile necesare pentru conservarea biodiversităţii şi păstrarea echilibrului ecologic. Mai mult, ceea ce unele voci numesc "pădure" atunci când predică despre prejudiciul fondului forestier naţional, este, de fapt, şi din nou citez din documentaţia tehnică aferentă acordului de mediu, "lăstăriş crescut din cioatele viabile rămase ca rezultat al defrişării realizate în urmă cu peste 30 ani".

România nu poate funcţiona cu investiţii care, deşi au fost declarate de importanţă naţională de către CSAT, rămân blocate la infinit, după ce au trecut prin zeci de ani de avize, de expertize şi de proceduri. De aceea, cred că a venit momentul unui acord politic naţional pentru marile proiecte strategice ale României: Energie, Apărare, Infrastructură, resurse de apă şi investiţii critice.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.