Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 septembrie 2014
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.94/2014
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 septembrie 2014 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 septembrie 2014
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.21 | Maria-Andreea Paul - declaraţie politică: - "Maşina lui Ponta merge înapoi cu cea mai mare viteză europeană. Voinea ne explică la volan că maşina lui Ponta, de fapt, încetineşte."; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Maşina lui Ponta merge înapoi cu cea mai mare viteză europeană. Voinea ne explică la volan că maşina lui Ponta, de fapt, încetineşte." Ponta sapă groapa românilor: PIB-ul scade, investitorii străini ne ocolesc. Performanţa economică a României s-a înrăutăţit. Minciunile lui Ponta sunt date în vileag: PIB-ul scade în al doilea trimestru din acest an, investiţiile străine sunt sub nivelul înregistrat anul trecut. Nici investitorii străini nu mai vor să vină într-o ţară guvernată de azi pe mâine, aşa cum face Ponta, premierul înconjurat numai de corupţi. Cu astfel de evoluţii, pe români nu îi aşteaptă un trai mai bun, ci dimpotrivă vremuri mai grele, iar pe Ponta nu-l mai pot salva nici Dumnezeu, nici exportatorii de dezastrul economic şi bugetar. Creşterea economică este sub aşteptări. PIB-ul a scăzut cu 1% în al doilea trimestru al acestui an faţă de trimestrul anterior, în condiţiile în care era aşteptată accelerarea creşterii economice. PIB-ul a crescut cu numai 2,4% în primul semestru din acest an, comparativ cu semestrul I 2013. Creşterea economică aşteptată era de 3,5%. În aceste condiţii, ritmul de creştere economică a scăzut drastic: de la 3,8% în trimestrul I 2014, faţă de trimestrul I 2013, la numai 1,2% în trimestrul II 2014, faţă de trimestrul II 2013. Ne putem lua adio de la o creştere economică de peste 3% în acest an. Voinea ne trimite răspunsul halucinant că situaţia e similară cu a unei maşini care încetineşte. Uită să spună că de fapt maşina merge înapoi cu viteză. Analiştii consideră că România are nevoie de o creştere economică de peste 5% pentru a putea să îşi revină. Ponta ne-a arătat că nu e în stare de aşa ceva şi nici nu îi pasă. România nu are creştere economică, dar are printre cele mai accelerate creşteri de preţuri din Uniunea Europeană, înregistrând în luna iulie 2014 o rată medie a inflaţiei de 1,4% pe ultimele 12 luni, exprimată în funcţie de indicele mediu armonizat al preţurilor de consum, potrivit datelor publicate joi de Biroul European de Statistică Eurostat. Din toată Uniunea Europeană, scumpiri mai mari decât în România au fost înregistrate numai în Austria (1,6%), în Finlanda (1,5%) şi Estonia (1,5%). Ţinta Guvernului Ponta? Să aducă la sapă de lemn fiecare român al ţării, exceptând corupţii care îl înconjoară şi care fură cât pot de mult. România a avut a treia cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE, de 1,5%, potrivit informaţiilor Eurostat. Rate mai mari decât a României au înregistrat Marea Britanie (1,9%) şi Austria (1,7%). La nivelul întregii Uniuni Europene, în iulie 2014, rata anuală a inflaţiei a fost de 0,6%, iar în zona euro de 0,4%. Nici investitorii străini nu mai vor să vină într-o ţară guvernată de azi pe mâine, aşa cum face Ponta. Investiţiile străinilor în România sunt cu peste o zecime mai mici în primul semestru din acest an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Volumul investiţiilor străine directe (ISD) s-a ridicat la 1,2 miliarde euro în primele 6 luni din acest an. Cine are de pierdut? Românii fără locuri de muncă. Avem nevoie de o creştere economică accelerată pentru a recupera decalajul de nivel de trai faţă de media europeană. Avem nevoie de capitalul străin ca de aer, în condiţiile în care investiţiile publice sunt tăiate de Ponta continuu. Cauza? Guvernarea haotică, fără ţintă exactă. Guvernarea cu singurul scop de a câştiga alegerile. Numeroasele modificări de fiscalitate - 36 de taxe noi si impozite majorate - operate pe genunchi de executivul condus de Ponta asupra Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală de când este la guvernare, majorările fără noimă ale taxelor şi impozitelor, măsurile de diminuare a poverii fiscale care vor fi luate la Sfântul aşteaptă, precum reducerea CAS, pe scurt, risc fiscal şi politic. Riscul politic este un obstacol major pentru creşterea economică şi pentru investitorii străini care vizează ţările în dezvoltare, ca destinaţie a investiţiilor. Riscul politic si instabilitatea macroeconomică au fost cele mai mari obstacole invocate de investitori în raportul World Investment and Political Risk, realizat de Multilateral Investment Guarantee Agency (MIGA) în anul 2014. În topul celor mai mari riscuri politice, investitorii plasează încălcarea contractelor şi modificările nefavorabile ale reglementărilor, adică ceea ce face continuu Ponta de când este la guvernare. Statele sunt mai vulnerabile din punct de vedere economic de-a lungul şi în perioada următoare alegerilor electorale. România traversează tocmai această perioadă vulnerabilă. O criză la nivel politic generează instabilitate, ceea ce afectează în mod direct climatul investiţional şi, prin urmare, investitorii străini. Încrederea în politicieni a scăzut semnificativ de la începutul crizei economice până în prezent. Raportul Competitivităţii Globale analizează modul în care cetăţenii apreciază standardele etice ale politicienilor pe o scară de la 1 (nivel extrem de scăzut) la 7 (nivel extrem de indicat). În România, încrederea în politicieni este extrem de scăzută, de numai 1,8 în anul 2013. Locul tot mai slab pe care România îl ocupă în clasamentul mondial arată că alte ţări ne-au luat-o cu mult înainte. Guvernarea Ponta a avut impact negativ direct asupra mediului de afaceri. Nici măcar îmbunătăţirea condiţiilor economice începând cu anul 2011 nu a reuşit să schimbe percepţia investitorilor. Cu Ponta la guvernare, ne ratăm pe zi ce trece şansa de a atrage investitorii străini şi de a performa în competiţia mondială. ACL înţelege că România are nevoie de un mediu de afaceri stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor. Prima măsură a ACL va fi diminuarea poverii fiscale. Vom asigura predictibilitatea fiscală şi vom simplifica procedurile birocratice. România va deveni un loc în care oricine îşi va dori să facă afaceri. |



