Dezbateri parlamentare

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Consolidarea strategiei României în NATO şi UE - o componentă esenţială a securităţii în contextul internaţional"

Săptămâna trecută, în data de 10 martie 2015, Ministerul Apărării Naţionale şi-a prezentat bilanţul, eveniment la care au fost invitaţi şi au participat preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta, ministrul apărării, Mircea Duşa, deputaţi şi senatori, membri ai comisiilor de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică din Parlamentul României. Cu această ocazie, a fost prezentată analiza stării structurii MApN, realizările ministerului şi obiectivele pe care ministerul de resort şi le propune pentru viitor.

În discursul său, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis a menţionat că: "România se află într-un context strategic complex, caracterizat de transformări semnificative la nivel regional şi global. În proximitatea României, acţiunile militare de tip convenţional şi hibrid reprezintă o provocare directă şi violentă la adresa fundamentelor juridice ale securităţii spaţiului european. În acest context, apartenenţa la NATO, alături de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi de statutul de membru al Uniunii Europene, reprezintă coordonatele fundamentale ale politicii noastre externe şi de securitate. La 11 ani de la aderarea la NATO şi la 8 ani de la aderarea efectivă la Uniunea Europeană, ţara noastră trebuie să îşi consolideze «credibilitatea strategică». Credibilitatea noastră ca naţiune depinde de mai mulţi factori: continuitatea în promovarea unei politici orientată european şi transatlantic; predictibilitatea în asumarea deciziilor de politică externă, în definirea intereselor naţionale şi a obiectivelor strategice ce decurg din ele, transparenţă în conceperea politicilor publice şi în planificarea resurselor necesare implementării lor", a arătat domnul Klaus Iohannis.

Integrarea României în structura nord-atlantică a fost un proces îndelungat, a cărui constantă a fost larga susţinere a poporului român, pentru care calitatea de membru al Alianţei NATO echivalează cu garanţia securităţii şi stabilităţii pe plan extern. Un rol activ al României în cadrul NATO reprezintă o condiţie esenţială pentru promovarea intereselor naţionale la nivel interaliat şi integrarea preocupărilor de securitate a României în procesul decizional al Alianţei NATO. Parteneriatul pentru Pace, fundamentat pe valori comune precum democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale, a sprijinit procesul de reformă din statele Europei Centrale şi de Est şi a contribuit cu succes la promovarea păcii şi securităţii în spaţiul euroatlantic.

Profilul României în cadrul NATO, la 11 ani de la aderare, este unul consolidat de stat, care îşi aduce o contribuţie solidă la securitatea NATO prin participările la operaţiunile aliate, prin contribuţiile specializate în domenii de interes pentru Alianţa Nord-Atlantică, prin aportul conceptual, prin implicarea la elaborarea Conceptului Strategic, adoptat în 2010, prin găzduirea unei componenţe relevante a viitorului sistem NATO antirachetă sau printr-o prezenţă semnificativă a experţilor români în cadrul Secretariatului Internaţional.

Activitatea MApN în 2014 a fost marcată în primul rând de schimbarea mediului de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre, precum şi de creşterea instabilităţii din vecinătatea sudică a Alianţei.

Contribuţia la angajamentul Alianţei în Afganistan a constat în diminuarea graduală a numărului militarilor români la operaţia ISAF, la sfârşitul anului 2014, şi angajarea unei contribuţii importante la noua misiune NATO de pregătire şi asistenţă pentru forţele afgane - Resolute Support.

Angajamentul României faţă de Uniunea Europeană a impus participarea la operaţiile şi misiunile desfăşurate sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comună. Astfel, în anul 2014, militarii români au participat la operaţii şi misiuni în afara teritoriului naţional, în număr de aproape 1.200: EUFOR Althea în Bosnia şi Herţegovina, EUFOR în Republica Centrafricană, EUNAVFOR Atalanta, misiunea de monitorizare a Uniunii Europene din Georgia, precum şi la misiunile de instruire şi consiliere menite să dezvolte capacitatea statelor africane de gestionare a crizelor, respectiv EUTM Somalia, EUTM Mali, EUSEC R.D. Congo. Tocmai de aceea, în concordanţă cu nevoile operaţionale şi cu nivelul prognozat de bugetare, majorat la 2% din PIB, se impune o regândire a cadrului strategic privind priorităţile de înzestrare.

Armata României a avut o contribuţie însemnată în ceea ce priveşte schimbul de date şi informaţii în cadrul Alianţei, prin participarea cu personal şi capabilităţi de informaţii militare în operaţiunile NATO, contribuţii la elaborarea documentelor NATO agreate în sprijinul deciziilor Consiliului Nord-Atlantic şi Comitetului Militar al NATO, contribuţii pentru Centrul NATO pentru fuziunea informaţiilor şi pentru unele comandamente subordonate ale NATO, precum şi pentru sprijinirea înfiinţării Centrului de Excelenţă NATO pentru HUMINT de la Oradea.

Strategia Naţională de Apărare a Ţării este documentul pe care Preşedintele României îl va prezenta Parlamentului României şi care va evalua mediul internaţional de securitate, va prezenta potenţialele riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi, precum şi direcţiile de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale a ţării pe termen lung. În baza acestui document şi a Cartei Albe a Apărării, Ministerul Apărării Naţionale va elabora noua Strategie Militară, ultimul document de acest tip care a fost aprobat datând din anul 2000.

În conformitate cu prerogativele sale, Ministerul Apărării Naţionale trebuie să finalizeze procesul de revizuire strategică a apărării, cu rol determinant asupra planificării şi generării capabilităţilor de apărare naţionale şi multinaţionale. Rezolvarea restanţelor în materie acumulate în ultimii ani şi respectarea termenelor reprezintă o datorie politică şi o dovadă de responsabilitate şi seriozitate, elemente esenţiale pentru asigurarea credibilităţii strategice a României.

România trebuie să aibă o prezenţă mai activă la dezvoltarea Politicii Comune de Securitate şi Apărare a Uniunii Europene, în condiţiile în care va începe în curând procesul de revizuire a Strategiei de Securitate Europeană.

România şi-a asumat întotdeauna un rol activ, considerând că evoluţia NATO este definitorie pentru securitatea sa. România va continua să susţină consolidarea politicii de parteneriate a NATO, parteneriate constituite pe criteriul încrederii reciproce, parteneriate care reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale adaptării Alianţei Nord-Atlantice la actualul context internaţional.