Dezbateri parlamentare

Doamna Rovana Plumb:

De la Grupul parlamentar al PMP, domnul Marius Paşcan.

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Academia Română dă semnalul redeşteptării idealurilor naţionale".

Asaltul coaliţiei guvernamentale asupra justiţiei, ofensiva puterii politice, canonada asupra Codului penal şi a Codului de procedură penală au stârnit revoltă publică şi manifestări de stradă, dar şi îngrijorare în rândul ţărilor partenere ale României din Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Într-un context geopolitic încordat, prin confruntarea economică şi, indirect, militară dintre est şi vest, frânt între culturile răsăriteană, orientală şi occidentală, între viziuni fundamental diferite de organizare şi conducere statală, România se află într-o zonă tampon, ca avanpost al vestului, supusă însă asalturilor consecvente cotropitoare ale estului.

După Brexit, atmosfera nu este tocmai lipsită de convulsii la nivelul Uniunii Europene, iar unele exprimări nu tocmai diplomatice ale noului Preşedinte al Statelor Unite, la adresa Europei, convulsiile generate dinspre Polonia, duplicitarismul Ungariei şi relaţia preferenţială cu Vladimir Putin, precum şi naţionalismul care, pe fondul problemelor economice generalizate, câştigă politic teren atât în Franţa, Austria, Germania, Italia etc. pun în dificultate actuala filozofie care stă la baza actualei construcţii europene. Pe acest fundal geopolitic încordat, unii membri ai Uniunii Europene solicită o reorganizare a votului în Parlamentul European, printr-o diferenţiere între state în temeiul reprezentativităţii economice, practic dorindu-se o departajare a membrilor de rangul unu, doi sau trei.

În acest context tumultuos, în România zilelor noastre se vorbeşte astăzi la nivel politic despre "forţe oculte" care încearcă să dezbine, despre un posibil război civil sau un război hibrid, despre tăvălugul multinaţionalelor care au cotropit economia, despre România care nu mai este condusă demult din interior, ci din afară, despre comploturile politic-etnice care caută să enclavizeze şi federalizeze ţara noastră ş.a.m.d., iar deasupra tuturor protestele a sute de mii de români continuă să zguduie ţara.

În ultimul sfert de secol, Academia Română s-a ţinut departe de caruselul derapajelor care au încercat fragila noastră democraţie şi tânărul stat de drept. Cei mai erudiţi dintre români au preferat să-şi vadă de cercetările lor ştiinţifice în lumina cărţilor, departe de tumultul cotidian. Recent însă, 84 de academicieni români au ieşit din turnurile lor de fildeş şi au adresat un apel în solidar pentru stabilitatea României, intitulat "Aşa să ne judece viitorul!". Consider acest demers ca pornind dintr-o situaţie gravă şi îngrijorătoare pentru români. Este un apel extraordinar, cu o profundă semnificaţie naţională. Nu mai poate rămâne nimeni indiferent!

După ce au configurat cea mai complexă lucrare de cercetare care priveşte "Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani", intelectualii de elită ai ţării, academicienii, se pronunţă pentru suveranitate şi unitate naţională, pentru stabilitatea statului de drept, în condiţiile regionalizării accentuate a României.

Felicitări Academiei Române! Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, domnule deputat.