|
Doamna Camelia Gavrilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, În contextul evaluărilor şi examenelor naţionale ce se apropie, în contextul multor declaraţii pe care le-au făcut anterior colegi de-ai noştri, legate de domeniul educaţional, de neliniştea în corelaţie cu "Fenomenul Brăila", cu modul cum se fac evaluările, cu interzicerea unor participări la aceste evaluări, cred că este momentul să medităm, să conştientizăm importanţa tranziţiei elevilor de la gimnaziu spre învăţământul liceal sau profesional, cu toate provocările, dilemele şi oportunităţile. Acesta este sensul şi mesajul declaraţiei mele, o declaraţie care atrage atenţia asupra rolului şi valorii fundamentale pentru tineri a acestor momente de tranziţie şi susţine necesitatea logică a unor praguri, a unor analize, la momentele de intersecţie, a unor criterii prin care meritocraţia, notele, să asigure accesul spre traseul liceal, în timp ce traseul profesional trebuie să se bazeze pe o consiliere adecvată, pe vocaţii, aptitudini practice, pe alte tipuri de abilităţi şi opţiuni. Trebuie să recunoaştem presiunea şi neliniştea pe care le încearcă, şi elevii, şi familiile, în aceste momente. Să recunoaştem importanţa conţinuturilor şi competenţelor care îi sunt necesare, în momentul în care ne hotărâm pentru un traseu al copilului, al elevului. Şi, de asemenea, să conştientizăm faptul că există diferenţe sociale, mediul rural, în comparaţie cu mediul urban, oferă diferenţe, care, sigur, nu sunt de dorit, niveluri de formare educaţională diferite de la o clasă la alta, opţiunile familiei. Şi toate acestea au efecte aproape de necontrolat pe termen lung. Efecte care pot să însemne abandon şcolar, influenţă nefastă a unui anturaj nepotrivit, alegerea unor false modele, practici incorecte, eşec şcolar pe acest traseu, în condiţiile în care profilul absolventului nu se suprapune pe profilul domeniului ales pentru traseul postgimnazial. Declaraţia mea politică este o analiză consistentă şi presupune anumite repere şi pachete de măsuri, plecând de la rolul şi importanţa testelor şi a examenelor naţionale, insistând pe introducerea unui prag al mediei de admitere în liceu, precum nota 5, care este o măsură logică şi un demers aşteptat şi de la Ministerul Educaţiei şi de la noua Lege a educaţiei, pentru a introduce criterii de competenţă, criterii de meritocraţie şi pentru a nu ne confrunta la final de liceu cu eşecul de la bacalaureat sau cu dificultatea elevilor de a rezista pe traseul liceal la presiunea şi dificultăţile unor obiecte, discipline extrem de abstracte. Importante sunt şi implicarea elevului şi a familiei, motivaţia acestuia pentru performanţă, modelul din familie şi rolul părinţilor. Pentru că şi nivelul de cultură al familiei, modul cum valorizează educaţia, ocupaţia acestuia, presiunile familiale, structura, mediul economic, toate îşi lasă amprenta asupra modului cum este pregătit elevul pentru acest moment al alegerilor, orientarea în carieră şi consilierea revin ca subiecte importante pe agenda noastră din zona educaţiei. Evident, stereotipuri şi premise greşite, pentru că nu există diferenţă între liceu şi şcoală profesională, sunt la fel de onorabile ambele trasee. Dar toate trebuie corelate cu profilul absolventului, cu vocaţiile, cu aptitudinile sale. Programul de guvernare conţine pachete de măsuri sociale, repere şi preocupări în acest sens, mergând de la "Euro 200", "Bani de liceu", programe, bursa profesională, burse de studiu şi performanţă, proiectele sub genericul "Şcoală după şcoală". Dar acestea trebuie completate, iar substanţa financiară a acestor programe trebuie modificată şi adaptată timpului actual. După cum pragul de care spuneam, pentru admitere, creează premisele unui învăţământ de calitate şi ale unor alegeri conştiente. În aşa fel încât vom putea vorbi de o calitate a educaţiei, de tineri care nu mai pleacă şi se regăsesc, de un absolvent care se poate integra pe piaţa muncii în mod firesc. Mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
|