Dezbateri parlamentare

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Tinerii şi piaţa muncii din România - scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor, o provocare pentru toate părţile responsabile"

România se confruntă cu o provocare considerabilă în ceea ce priveşte integrarea tinerilor pe piaţa muncii, statistica Eurostat din decembrie 2023 plasând ţara noastră pe locul 5 în Uniunea Europeană, cu o rată a şomajului de 21,1% în rândul persoanelor sub 25 de ani.

Această realitate alarmantă cere o abordare cuprinzătoare pentru a încuraja tinerii să păşească activ şi optimist pe piaţa muncii, dar şi pentru a determina angajatorii să fie mai deschişi şi susţinători faţă de nevoile şi aşteptările acestora.

Unul dintre factorii care contribuie la rata crescută a şomajului în rândul tinerilor este paradoxul aşteptărilor versus realitate. În timp ce ambiţia şi dorinţa de a reuşi sunt însuşiri admirabile, este crucială o doză sănătoasă de realism. Aşteptările nerealiste, cum ar fi obţinerea unui post bine plătit imediat după absolvire sau dorinţa de a "a-şi lua casa cu primul salariu", aşa cum subliniază rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Daniel David, necesită recalibrare spre obiective mai tangibile şi realizabile pe termen scurt şi mediu.

Pe de altă parte, susţinerea necondiţionată a familiei, deşi este bine intenţionată, poate reduce motivaţia tinerilor de a intra pe piaţa muncii. Încurajarea independenţei şi asumarea responsabilităţilor financiare se dovedesc a fi paşi esenţiali în formarea unei relaţii sănătoase între tineri şi piaţa muncii.

În acest context, există câteva strategii, prin care putem facilita integrarea tinerilor în câmpul muncii:

• Educaţie şi orientare profesională - pentru o tranziţie eficientă, de la educaţie la viaţa profesională, este esenţial să se pună un accent mai mare pe orientarea profesională şi consilierea în carieră, încă din etapele timpurii ale educaţiei. Recunoaşterea aptitudinilor şi pasiunilor, precum şi înţelegerea realităţilor pieţei muncii, pot contribui la formarea unor aşteptări realiste şi la definirea unui parcurs profesional clar;
• Practici şi stagii de pregătire - Angajatorii, în parteneriat cu instituţiile educaţionale, ar trebui să ofere studenţilor şi absolvenţilor mai multe oportunităţi de practică şi stagii de pregătire. Aceste experienţe practice permit tinerilor să-şi valorifice cunoştinţele teoretice, să dobândească abilităţi noi şi să înţeleagă mai bine cerinţele şi aşteptările mediului de lucru real. În acelaşi timp, aceasta reprezintă o oportunitate pentru angajatori de a identifica şi a forma viitori angajaţi talentaţi şi dedicaţi;
• Programe de mentorat - Implementarea programelor de mentorat, unde profesionişti cu experienţă ghidează tinerii, la începutul carierei lor, poate fi de nepreţuit. Un mentor poate oferi sfaturi, poate împărtăşi experienţe relevante şi poate ajuta la navigarea provocărilor specifice pieţei muncii. În plus, mentoratul contribuie la dezvoltarea unei reţele profesionale şi îmbunătăţeşte perspectiva tinerilor asupra oportunităţilor de carieră;
• Adaptarea aşteptărilor şi creşterea rezilienţei - Este fundamental ca tinerii să înveţe să-şi adapteze aşteptările în conformitate cu realităţile pieţei muncii şi să fie pregătiţi pentru respingeri sau perioade de incertitudine. Dezvoltarea rezilienţei şi a abilităţii de a învăţa din eşecuri sunt vitale pentru succesul pe termen lung în carieră. Atelierele şi programele de dezvoltare personală pot juca un rol cheie în acest proces de creştere;
• Flexibilitate şi inovaţie din partea angajatorilor - La rândul lor, angajatorii trebuie să fie îndemnaţi să fie mai flexibili şi inovatori în abordarea lor faţă de tineri. Acest lucru înseamnă nu doar să ofere salarii competitive şi beneficii atractive, ci şi să creeze un mediu de lucru care încurajează învăţarea continuă, dezvoltarea profesională şi echilibrul între viaţa profesională şi cea privată. Încurajarea unui spirit deschis, care valorizează contribuţiile proaspete şi ideile inovatoare ale tinerilor, poate stimula nu doar angajamentul acestora, ci şi creşterea generală a companiei.

Scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor din România este o responsabilitate comună, care necesită eforturi concertate atât din partea tinerilor, cât şi a angajatorilor. Prin recalibrarea aşteptărilor, încurajarea dezvoltării personale şi profesionale şi adoptarea unei perspective inovative şi deschise de ambele părţi, pot fi transformate provocările în oportunităţi. Adevărata schimbare începe atunci când tinerii sunt îmbrăţişaţi pentru entuziasmul şi perspectiva unică pe care le aduc în orice echipă, iar angajatorii se angajează să ofere mediul şi resursele potrivite pentru dezvoltarea lor.