Dezbateri parlamentare

Doamna Raluca Turcan:

Doamna deputat Vetuţa Stănescu. (Vociferări.)

Sunt trei la PNL! (Vociferări.)

Vă rog să veniţi să citiţi, ca să nu jigniţi, dacă aveţi acest interes!

Doamna Vetuţa Stănescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Regândirea arhitecturii administrativ-teritoriale a României, un obiectiv al Partidului Naţional Liberal".

România are nevoie de o regândire a organizării sale administrativ-teritoriale. Nu cred că este cineva care să nege această afirmaţie. Astăzi, din cele 3.228 de unităţi administrativ-teritoriale din România, foarte puţine găsesc resorturile financiare şi umane pentru a-şi îndeplini, de unele singure, atribuţiile şi obligaţiile pe care le au faţă de cetăţenii pe care îi servesc.

România are nevoie de o regândire a acestei arhitecturi administrative, care să facă ţara noastră mai competitivă şi mai pregătită să atragă bani europeni, cu care să demareze programe destinate dezvoltării şi modernizării comunităţilor locale.

Această reorganizare administrativ-teritorială a României nu trebuie făcută, însă, pe genunchi. Da, este o nevoie reală. România funcţionează pe aceeaşi organizare gândită şi implementată de regimul Ceauşescu, în anul 1968. Actualul context ne obligă la o regândire a arhitecturii după care se organizează ţara din punct de vedere administrativ. Totuşi, avem nevoie să nu uităm că la baza oricărei iniţiative de organizare administrativ-teritorială trebuie să stea câteva principii solide, printre care: principiul subsidiarităţii, care constă în exercitarea competenţelor de către autoritatea administraţiei publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean; principiul asigurării resurselor corespunzătoare competenţelor transferate, în special resursele financiare necesare exercitării acestora; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii şi reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau să limiteze autonomia locală financiară.

Partidul Naţional Liberal este cel care a dat României prima sa lege modernă de organizare administrativă, Legea nr. 95/1925 privind unificarea administrativă. De aceea, tot Partidul Naţional Liberal trebuie să ia astăzi iniţiativa acestui complicat demers de retrasare a limitelor unităţilor administrativ-teritoriale şi al reorganizării serviciilor publice. Polonia reprezintă un model de succes în acest domeniu, trecând de la 49 de unităţi administrativ-teritoriale de tip judeţ, la 16 unităţi capabile să discute direct cu Comisia Europeană. România va avea nevoie de un model adaptat realităţilor sale istorice şi prezente, iar modelele de organizare administrativă de succes trebuie să servească ca exemplu pentru toţi factorii decidenţi.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.