Dezbateri parlamentare

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Sistemul sanitar din România anului 2015"

Sănătatea României e din ce în ce mai şubredă, iar cei care ar putea s-o resusciteze şi s-o pună pe picioare pleacă văzând cu ochii în străinătate. Motivele sunt nu numai salariile mici, ci şi dotările proaste ale spitalelor, îngrădirea dezvoltării carierei sau pierderea respectului faţă de meseria de medic. Cifrele reflectă o stare de fapt îngrijorătoare, astfel că în ultimii cinci ani, de când România este în Uniunea Europeană, aproape 14.000 de medici au părăsit sistemul medical din ţară. Temerile legate de viitorul sănătăţii acestei naţiuni sunt justificate, mai ales că în România media este de 1,9 medici la 1.000 de locuitori, iar în unele zone rurale nici măcar nu există doctori. Conform informaţiilor furnizate de Colegiul Medicilor din România, doar 13.521 de medici mai lucrează acum în spitalele din ţară, în condiţiile în care normativele Ministerului Sănătăţii confirmă un necesar de 26.000 de medici în spitale. Numărul medicilor din spitalele publice de la noi a scăzut dramatic în ultimii ani. În anul 2013 numărul lor era de 14.487, iar în anul 2014 doar 13.521 medici mai lucrau în unităţile sanitare din România.

Exodul cadrelor medicale româneşti spre ţări precum Germania, Franţa, Norvegia se datorează situaţiei dezastruoase în care a ajuns sistemul sanitar în România. Salariile decente, viziunea modernă, dotarea de ultimă generaţie a spitalelor sunt doar câteva dintre motivele care îi determină pe medicii tineri, fie rezidenţi, fie specialişti cu vechime în muncă să ia drumul străinătăţii. În România un medic câştigă între 200 şi 1.500 de euro, în timp ce un medic rezident are un salariu de bază cuprins între 200 şi 350 de euro. Plecarea medicilor români în străinătate afectează economia naţională a ţării, statul român alocând 51.000 lei pentru pregătirea medicală a fiecăruia.

Criza sistemului medical românesc reprezintă un fenomen naţional cu impact major, care se resimte acut şi în judeţul Timiş, mai ales la nivelul investiţiilor sanitare publice ale judeţului. Colegiul Medicilor din România avertizează că din cauza deficienţelor din sistemul de sănătate, în România cancerul a ajuns să aibă cea mai mare rată a mortalităţii din ţările europene. Numărul insuficient de medici, penuriile de finanţare, politicile neinspirate din domeniul sanitar sunt doar câţiva dintre factorii care contribuie la această concluzie care nu face cinste sistemului medical din România. Judeţul Timiş continuă să rămână unul dintre judeţele cu cea mai mare incidenţă a cancerului, raportată la zona de vest, dar şi la nivel naţional, fiind din păcate pe locul doi în regiunea de vest ca mortalitate cauzată de cancer. Conform Ministerului Sănătăţii, dacă în judeţul Iaşi sunt în evidenţe 9.537 de bolnavi de cancer, în judeţul Timiş, în momentul de faţă, sunt înregistraţi peste 13.000 de bolnavi de cancer.

Astfel, în data de 8 aprilie 2014 am transmis ministrului sănătăţii, domnului Nicolae Bănicioiu, interpelarea nr.1366B referitoare la demararea construcţiei Institutului Regional de Oncologie Timişoara, la care până în prezent nu am primit niciun răspuns. Am revenit asupra acestui subiect prin interpelarea nr. 1584B din 30 septembrie 2014 al cărei răspuns a sosit în data de 4 februarie 2015 şi în care se arată, citez: "În prezent, Institutul Regional de Oncologie Timişoara se află pe lista privind priorităţile Ministerului Sănătăţii în domeniul infrastructurii sanitare. Perioada de finalizare, şi respectiv de a deveni funcţional, a Institutului Regional de Oncologie Timişoara, va fi stabilită ca urmare a elaborării şi adoptării H.G. pentru aprobarea documentaţiilor tehnico-economice aferente promovării obiectivului de investiţii, care este în curs de avizare". În luna februarie 2014, Guvernul Ponta anunţa că a împărţit pe domenii fondurile structurale şi de coeziune pe care România le va primi în exerciţiul financiar 2014-2020 al UE. Pentru sănătate s-a alocat suma de 500 de milioane de euro, inclusiv pentru construcţia a trei spitale regionale, la Iaşi, Cluj şi Craiova.

Reamintesc domnului ministru faptul suma care a fost atribuită de către Ministerul Sănătăţii pentru realizarea documentaţiei a fost de 850.000 de lei în anul 2013, sumă care poate fi considerată pierdută, având în vedere faptul că de atunci şi până acum studiul de fezabilitate nu mai are corespondent în realitate şi, mai mult decât atât, clădirea sediului Institutului Regional de Oncologie de pe Calea Torontalului, fără măsuri minime de protecţie, se află într-o continuă stare de degradare.

Sănătatea ar trebui să fie una dintre priorităţile politicilor publice, inclusiv a celor de protecţie socială, cu atât mai mult cu cât PSD este un partid care se proclamă de orientare social-democrată. Din păcate, pentru Timişoara şi pentru judeţul Timiş, construcţia unui spital regional a fost doar o promisiune din lungul şir de promisiuni deşarte ale PSD. Timişoara a fost lăsată din nou, ca şi în cazul altor investiţii, ca de exemplu, centura sud a Timişoarei, cu zero lei alocaţi proiectelor sale aflate în jurisdicţia Guvernului Ponta pentru obiective promise de ani de zile, ce-i drept în perioada în care PSD şi reprezentanţii săi se aflau în campanie electorală. Realitatea ne arată că e foarte uşor să promiţi şi mult mai greu să-ţi respecţi promisiunile, atunci când eşti complet neserios si te bazezi pe neprofesionişti.

Având în vedere situaţia gravă din sistemul sanitar, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, consider absolut necesară reformarea profundă a sistemului sanitar românesc nu doar la nivel declarativ, organizarea şi funcţionarea unui sistem sanitar performant cu programe naţionale de sănătate eficiente, investiţii sanitare orientate spre nevoile reale ale cetăţenilor, infrastructură medicală modernă şi performantă atât în spitale, cât şi în ambulatoriu, salarii şi condiţii de muncă decente pentru personalul medical, în scopul redării demnităţii cadrelor medicale din România.