|
Domnul Doru-Petrişor Coliu: Bună ziua, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia mea politică se numeşte "Copiii diasporei". Astăzi vă voi vorbi despre copiii celor care sunt primii contribuitori la bugetul României, aproape 60 de miliarde de euro în ultimii 10 ani - românii din diaspora. Cetăţenii aceia, plecaţi pe meleaguri străine, lăsând în spate case, copii, părinţi sau studii, sunt alungaţi din propria lor ţară de politicieni corupţi ale căror beizadele nesimţite şi analfabete nu duc grija zilei de mâine, ba mai mult de atât, sunt propulsaţi pe funcţii unde nu au ce căuta. Conform datelor colectate de la inspectoratele şcolare judeţene, în România sunt aproximativ 250.000 de copii ai căror părinţi au plecat la muncă, peste hotare, pentru a putea hrăni familiile. Iar aceste date se referă doar la copiii şcolarizaţi. Cei care au abandonat studiile şi cei care au sub 6 ani nu sunt luaţi în acest calcul. Copiii care nu mai au copilărie, visuri sau speranţe, copiii care trăiesc abandonaţi în grija bunicilor, copiii ale căror calendare conţin o singură dată importantă - data când mama şi tata se întorc acasă -, copiii care speră la acea dată un an întreg uită lacrimile timp de trei săptămâni, lacrimi care abia au timp să se zvânte pe feţele lor, părinţii care pleacă şi durerea care revine. O dramă anuală trăită de peste un sfert de milion de copiii, sub privirile indiferente ale politicienilor - şi nu vorbesc de cei ai căror părinţi mor în accidente de muncă prin ţări străine sau pe şoselele care duc spre România - copiii care nu îşi vor mai revedea vreodată părinţii din cauza dumneavoastră, a tuturor. De la nivelul unde sunteţi nu puteţi înţelege acest lucru, deoarece între păpuşa cumpărată din trudă şi ultima maşină de fiţe oferită de dumneavoastră propriilor odrasle nu există asemănare. Ar fi ceva dacă aţi avea conştiinţă, însă acela este primul lucru pe care l-aţi vândut. Atunci când neşansa vieţii loveşte copiii celor plecaţi, aceştia pot termina în mâinile serviciilor de protecţie a copilului - un malaxor uriaş, în care sunt măcinaţi copiii şi părinţii, o autoritate cu o legislaţie şi o mentalitate retrogradă, care se consideră atotputernică. Odată luaţi copiii unui părinte, acesta devine o insectă în lupta cu justiţia, neavând alte pârghii decât instanţele de judecată, dacă are bani. În perioada imediat următoare, voi veni cu un proiect de lege care să reformeze sistemul de protecţie a copilului. Până atunci, vă las cu propria conştiinţă şi cu ura celor pe care i-aţi izgonit de acasă. Vă mulţumesc. Doru-Petrişor Coliu, deputat de diaspora.
|