Dezbateri parlamentare

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Şi se pregăteşte domnul deputat Bouda Ştefan.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Ziua de 25 martie, Ziua Naţională a Greciei, reprezintă unul dintre cele mai încărcate de semnificaţie momente din istoria elenismului - începutul Războiului de Independenţă elen din1821.

Sub deviza "Eleftheria i Thanatos - Libertate sau moarte", expresie a voinţei colective formate de-a lungul secolelor de rezistenţă culturală şi religioasă a grecilor de pretutindeni, sacrificiul eroilor revoluţiei elene de la 1821 a devenit temelia statului grec modern.

Izbucnirea revoluţiei în aceeaşi zi cu marea sărbătoare creştină a Bunei Vestiri nu a fost întâmplătoare, Biserica fiind păstrătoarea limbii şi tradiţiilor greceşti, în perioada dominaţiei otomane.

În 1821, poporul grec a găsit, în memoria strămoşilor săi şi în credinţa ortodoxă, puterea de a se ridica împotriva tiraniei, demonstrând lumii întregi că libertatea nu este un dat, ci o moştenire câştigată cu sânge.

Importanţa Revoluţiei de la 1821 a depăşit graniţele Greciei.

Diplomatul şi gânditorul François-René de Chateaubriand sintetiza dimensiunea continentală a acestui moment istoric în sintagma "Cauza Greciei este cauza Europei". Ea a inspirat mişcările de emancipare naţională din întreaga Europă, a trezit solidaritatea intelectualilor şi a popoarelor care au recunoscut în cauza elenă o cauză a libertăţii universale. Numeroşi filoeleni - scriitori, artişti, militari şi oameni de cultură - au sprijinit lupta grecilor, considerând că renaşterea Greciei înseamnă renaşterea valorilor care au stat la baza civilizaţiei europene: libertatea şi demnitatea.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Războiul de Independenţă elen rămâne până astăzi una dintre cele mai puternice lecţii ale istoriei: libertatea este rezultatul voinţei şi al sacrificiului celor care au curajul să o apere.

În acest context, la 205 ani de la declanşarea Revoluţiei din 1821, membrii Uniunii Elene din România sunt datori să păstreze veşnic în memorie spiritul elenismului.

Cu aceste gânduri, Uniunea Elenă din România a organizat până în prezent şi organizează în perioada următoare ample manifestări culturale şi comemorative, menite să le cinstească memoria tuturor celor care au luptat până la sacrificiul suprem pentru binele umanităţii.

Sărbătoare a poporului elen, Ziua Naţională a Greciei reprezintă o celebrare a prieteniei istorice româno-elene, întemeiată pe aceleaşi idealuri care continuă să ne unească şi să ne inspire.

În acest context, în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, îmi revine deosebita onoare să le urez un călduros la mulţi ani grecilor şi filoelenilor de pretutindeni.

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani prieteniei... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.