Dezbateri parlamentare

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul Coman? Dumneavoastră sunteţi? Bun.

Şi se pregăteşte domnul Ciornei, dacă e prezent. Dacă nu, domnul Negrea.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Actuala guvernare ne demonstrează, zi de zi, că, din păcate, nu are niciun plan coerent sau proiect real pentru România şi pentru români. Evident, cu excepţia unei serii de măsuri economice al căror impact nu a fost nici anticipat, nici corect evaluat.

Dar există o condiţie esenţială: ele trebuie să conducă la obiective clare, bine definite şi măsurabile.

Actualul Guvern, cu sprijinul partenerilor din Coaliţie, şi-a asumat răspunderea pe un pachet amplu de măsuri economice: creşteri de taxe şi impozite, precum şi aşa-numita reformă a administraţiei publice. Pe fond, asemenea decizii pot fi corecte. În realitate, constatăm că aceste obiective au lipsit cu desăvârşire. Iar la luni bune de la impunerea măsurilor, economia României nu este mai stabilă, iar impactul asupra cetăţenilor este, fără echivoc, negativ. Românii s-au trezit încă de la începutul anului cu taxe şi impozite dublate, în timp ce salariile au rămas pe loc, iar riscul şomajului a devenit o certitudine, nu o ipoteză.

Mai mult, aceste politici au adus România în situaţii care frizează absurdul. Cel mai recent exemplu este celebra "taxă Temu". În goana de a mai aduce un leu la bugetul de stat, Guvernul a adoptat o decizie care a determinat mutarea operaţiunilor logistice în alte state membre ale Uniunii Europene. State care, spre deosebire de România, nu au impus această taxă. Astăzi, avem colete Temu care ajung în România... din Ungaria.

Exact ca în bancul clasic despre diferenţa dintre teorie şi practică, România, în loc să încaseze aproximativ 36 de milioane de euro anual, riscă să piardă în jur de 700 de milioane de euro pe an. Aşadar, măsura nu doar că nu a atins vreun obiectiv - admiţând că acesta ar fi existat - ci va produce o pierdere majoră pentru economie.

De ce am ajuns aici? Pentru că Guvernul României nu a măsurat de zece ori înainte să taie o dată, aşa cum ar face orice decident responsabil. A tăiat direct şi abia apoi a început să "măsoare" efectele propriei nepriceperi.

În psihologie, Köhler demonstra, prin celebrul său experiment, că învăţarea autentică nu se produce prin încercări oarbe şi repetate, ci prin înţelegerea relaţiilor dintre probleme, prin ceea ce el numea insight. Subiecţii care înţelegeau structura situaţiei găseau soluţii rapid şi eficient. Cei care bâjbâiau, repetând aceleaşi greşeli, eşuau.

Exact asta vedem astăzi în actul de guvernare: nu învăţare prin înţelegere, ci experimentare pe întuneric. Nu politici construite pe analiză şi anticipare, ci decizii luate prin încercare şi eroare, cu costuri uriaşe, transferate asupra cetăţenilor şi firmelor româneşti.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.