Dezbateri parlamentare

Domnul Marius Rogin:

"Dispută pe marginea bugetului UE"

În următoarele luni urmează să fie stabilit bugetul UE până în anul 2020. Invocând criza, anumite state membre propun recalcularea bugetului şi resping categoric planurile Comisiei de la Bruxelles de a dispune de fonduri mai mari cu câteva procente.

La auzul propunerii Comisiei Europene privind majorarea bugetului comunitar cu aproape şapte procente până 2013, oficialii de la Berlin, Londra şi Haga au rămas stupefiaţi. Comisia vrea să sporească bugetul, în timp ce statelor membre le impune măsuri de austeritate? Critici au curs din toate părţile, însă comisarul pentru buget, Janusz Lewandowski, n-a dat un pas înapoi: "Bugetul nostru e modest şi nu este nici motivul supraîndatorării sau al deficitelor cu care se confruntă anumite ţări, nici soluţia pentru ieşirea din criză".

În primul rând, anul 2013 reprezintă sfârşitul unei perioade financiare care a durat câţiva ani. După aceea se recalculează banii destinaţi proiectelor pe termen lung. În al doilea rând, statele comunitare au tăiat prea mult din bugetele anilor anteriori, iar acum se cere o echilibrare. De exemplu, pentru bugetul pe 2012, Comisia a propus o creştere de 5%. În cele din urmă, aprobate au fost numai două procente.

Dar Germania, Marea Britanie şi Olanda, ţări cu statutul de contributor net la bugetul Uniunii, nu sunt nemulţumite numai de fondurile destinate următorului interval de timp. Acestea ar vrea ca întreaga planificare financiară pe perioada 2014-2020 să sufere o ajustare negativă. Încă din vara anului trecut, Comisia de la Bruxelles solicita o mie de miliarde de euro pentru tot intervalul. "Dacă noi trebuie să reducem bugetele naţionale, şi Comisia s-ar putea abţine de la o mie de miliarde", declara Werner Hoyer, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Comparativ cu bugetele naţionale, cel al UE este totuşi mic. Numai bugetul Germaniei este de trei ori mai mare decât cel comunitar. Dacă Berlinul va reuşi să se impună la Bruxelles, Ministerul federal al Finanţelor va contribui, anual, cu un miliard de euro mai puţin. Mai mult, susţine comisarul pentru buget, multe ţări membre din estul Europei au nevoie urgentă de sprijin din partea comunităţii, 40% din totalul investiţiilor publice în noile state membre fiind finanţat de la Bruxelles. Economia ţărilor mai slabe ar creşte şi şomajul s-ar reduce, iar statele dezvoltate, care realizează o mare parte din aceste proiecte, ar avea numai de profitat. De aceeaşi părere este şi preşedintele CE, José Manuel Barroso: "Nu vorbim de fonduri pentru Bruxelles, ci de bani care se vor întoarce înapoi în Uniunea Europeană".

Conform CE, doar 5% din bugetul comunitar reprezintă cheltuielile Bruxelles-ului. Restul banilor sunt alocaţi multor proiecte de care profită toate ţările membre; în orice caz, în proporţii diferite. Cu toate acestea, Comisia este pusă la zid din cauza sumelor risipite în domeniul administrativ. Numeroase fonduri au fost investite în proiecte absurde, în autostrăzi necirculate, în antreprenori care au eşuat sau banii au ajuns pe mâna unor politicieni corupţi. Educaţia şi cercetarea au fost sărace în proiecte, pe când subvenţiile agrare au fost prea consistente - reproş pe care principalii beneficiari - Franţa şi Spania - îl resping.

Stabilirea bugetului Uniunii Europene este un proces greoi, cu atât mai mult cu cât acesta e format, aproape exclusiv, din contribuţiile statelor membre. Practic, Comisia şi Parlamentul sunt la mâna celor 27. De aceea, atât Barroso, cât şi mulţi europarlamentari propun mai multă independenţă financiară a acestor instituţii, prin introducerea impozitului pe tranzacţii financiare.

Prin urmare, din direcţia Bruxelles sunt aşteptate noi scene de telenovelă. Criza a accentuat disputa în jurul bugetului UE, respectiv în jurul modului în care sunt cheltuiţi banii. Până la summitul din luna decembrie, nimeni nu crede că se va ajunge la un acord.