Dezbateri parlamentare

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Dolha. Şi se pregăteşte domnul deputat Sorin Iacoban.

Domnul Mircea Dolha:

Mulţumesc, domnule preşedinte Dan Motreanu.

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Declaraţie politică: "În disputa privind Roşia Montană, părţile implicate ar trebui să ţină cont de poziţia preşedintelui Academiei Române"

Compania Roşia Montană Gold Corporation, cea care deţine licenţa de exploatare în zona Roşia Montană, a pompat milioane, chiar zeci de milioane de euro în publicitate în media. O publicitate extrem de agresivă. Ce este şocant însă în această publicitate - de regulă o publicitate agresivă îşi fac firmele sau companiile pentru produse sau acţiuni pentru care există concurenţă, nu este şi cazul RMGC - este faptul că se induce în subconştientul consumatorului de media, dar şi în subconştientul unor politicieni că exploatarea de la Roşia Montană reprezintă "soluţia salvatoare" pentru crearea locurilor de muncă din România. Se fac referiri la circa 2.500 - 3.000 de locuri de muncă nou create de parcă prin începerea exploatării s-ar rezolva pentru totdeauna problema locurilor de muncă din România.

Nu, locurile de muncă de la Roşia Montană nu rezolvă nici pe departe problema necesarului de locuri de muncă în România - aşa cum se lasă să se înţeleagă din publicitatea dată în media. Şi atenţie, este vorba de un proiect cu foarte multe necunoscute, un proiect incert. Chiar zilele trecute s-a anunţat că 2.500 de angajaţi de la fabrica de automobile de la Craiova urmează să fie trimişi în şomaj tehnic. Chiar în acest an, dar şi în 2012, şi nu numai, şi-au mai închis porţile unele companii străine, pierzându-şi locurile de muncă alte mii bune de români. Deci, problema locurilor de muncă din România nu este una care se rezolvă prin începerea exploatării de la Roşia Montană.

Dacă cele spuse de mine în cadrul acestei declaraţii politice pot fi considerate ca fiind partizane, ţinând cont de poziţia PNL vizavi de proiectul Roşia Montană, în schimb, o poziţie extrem, extrem de argumentată venită din partea preşedintelui Academiei Române, domnul Ionel Haiduc, nu poate fi contestată de nimeni.

Preşedintele Academiei nu poate fi suspectat nici de interese politice, nici de interese de ordin economic. Academia Română - şi implicit preşedintele acestei prestigioase instituţii - nu are decât un singur interes: binele României.

Am găsit pe site-ul Academiei Române un studiu "proiectul roşia montană, între riscuri şi beneficii" care îl are drept autor pe preşedintele academiei Române, domnul Ionel Haiduc.

Atrag atenţia că studiul la care fac referire nu a fost elaborat în plin "război" legat de proiectul Roşia Montană, ci în anul 2003, deci acum 10 ani, când spiritele nu erau deloc încinse şi nici atât de înfierbântate într-o tabără sau alta. Dar studiul publicat de preşedintele Academiei Române reprezintă o analiză pertinentă şi de actualitate a "parcursului" proiectului Roşia Montană.

Legat de problema locurilor de muncă, preşedintele Academiei Române spune: "Pentru populaţia din zonă proiectul creează un număr de locuri de muncă într-o zonă deficitară, de maxim 200 până la 550, unele cu caracter sezonier, în faza de preconstrucţie, iar după aceea în faza de construcţie şi 500 în faza operaţională, adică perioada 2005-2022. Acest beneficiu este relativ, fiindcă locurile de muncă sunt totuşi în număr mic, au caracter temporar, iar lucrarea va atrage şi o populaţie venită din alte zone, fie în căutarea unui loc de muncă, fie ca urmare a nevoii de personal calificat şi specializat în procesele tehnologice".

Încă din anul 2003 preşedintele Academiei Române arată că "miracolul" locurilor de muncă anunţate de RMGC şi ultra-mediatizatul, acum, în 2013, proiect nu reprezintă un avantaj pentru piaţa muncii din zonă. Şi reiese foarte clar din analiză că pe termen lung, 17 ani, doar 500 de locuri de muncă sunt sigure, din care o parte sunt specialiştii veniţi din alte zone. Ceea ce este foarte, foarte puţin, inclusiv pentru zona Roşia Montană. Dar, atenţie, situaţia locurilor de muncă este tratată în studiu la capitolul "avantaje", nu la capitolul "riscuri".

Din capitolul "riscuri" voi cita doar două:

"Se preconizează exploatarea aurului şi argintului din zonă într-o perioadă de 17 ani. Înseamnă că la sfârşitul perioadei de exploatare a zăcământului, zona ar rămâne din nou fără locuri de muncă, cu un număr mare de şomeri neavând o altă alternativă, nefiind o rezolvare durabilă pe termen lung. Gravitatea şomajului va fi amplificată de prezenţa în zonă a unei populaţii venite şi stabilite aici între timp".

"Exploziile folosite în tehnologia de decopertare prin puşcare (de cinci ori pe săptămână) prezintă riscul unor vibraţii şi unde seismice care pot avea efecte negative în imediata vecinătate a exploatării, riscând slăbirea şi prăbuşirea unor construcţii sau a unor galerii vechi cum sunt cele romane."

Despre toate acestea, nu spune nimic spotul publicitar al celor de la Roşia Montana Gold Corporation. Şi, din păcate, susţinătorii mai noi sau mai vechi ai proiectului, indiferent din ce zone provin, a politicului sau a societăţii civile, nu se referă deloc la aceste aspecte.

Este foarte elocventă şi concluzia generală la care ajunge studiul elaborat de domnul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române: "Cântărind beneficiile potenţiale şi riscurile implicate în proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană rezultă că în forma actuală proiectul nu poate fi catalogat drept lucrare de interes public în beneficiul economic al ţării, iar beneficiile de interes privat nu justifică riscurile şi duc la concluzia că iniţiativa trebuie abandonată înainte de a produce consecinţe dezastruoase iremediabile".

Sunt convins că acest studiu trebuie recitit de toate părţile implicate în disputa privind proiectul Roşia Montană, după care se poate găsi soluţia cea mai bună. Pentru România, bineînţeles.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL de Baia Mare, Mircea Dolha.