Dezbateri parlamentare

Domnul Florică Ică Calotă:

"Criza forţei de muncă în România"

Dacă ne uităm la întreaga economie românească, deficitul de forţă de muncă depăşeşte un milion de oameni.

România este pe locul al doilea în lume în clasamentul ţărilor afectate de criza forţei de muncă, aşa că, la noi lucrează din ce în ce mai mulţi cetăţeni străini. Este soluţia de avarie găsită în construcţii, restaurante sau în agricultură, domenii în care patronii nu mai au pe cine să angajeze.

Conform Barometrului Frames, 6 din 10 oameni de afaceri sunt dispuşi să aducă forţă de muncă din străinătate. Criza de pe piaţa forţei de muncă determină tot mai multe companii, în special din construcţii, industria prelucrătoare, retail şi servicii, să se îndrepte spre atragerea muncitorilor străini.

Muncitorii vietnamezi sunt deja de-ai locului pe şantierele din Capitală. Cei mai mulţi lucrează în anveloparea blocurilor. Reprezentanţii societăţilor de construcţii spun că importul de forţă de muncă este o soluţie de avarie, care aduce cu sine alte probleme, inclusiv majorarea costurilor de producţie.

Deficitul de pe piaţa forţei de muncă din industria turismului din România este de 20%, raportat la cei 500.000 de oameni care sunt deja angajaţi în acest domeniu, în mod direct sau indirect, conform preşedintelui Federaţiei Industriei Hoteliere din România, FIHR.

Firmele de recrutare spun că, pentru prima dată, angajatorii români au solicitat personal medical, atât doctori cât şi asistenţi din spaţiul extracomunitar.

Confruntat cu o rată a sărăciei deosebit de ridicată, de peste 54%, mediul rural nu deţine elementele de atractivitate necesare pentru menţinerea tinerilor la sat. Prin Legea nr. 336/2018 a fost adoptat Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Scopul acestui Program îl constituie crearea de noi locuri de muncă, reprezentând un instrument activ în vederea atragerii tinerilor către munca în agricultură, acvacultura şi industria alimentară.

Faptul că străinii nu vorbesc limba română reprezintă cea mai mare problemă, în acest moment, cu o excepţie - cea a forţei de muncă din Republica Moldova, văzută drept cea mai atractivă în prezent pentru firmele româneşti. Obiceiurile, tradiţiile, inclusiv cele religioase, comportamentul social în unele cazuri diferit faţă de cel al românilor şi absenţa unei legislaţii care să le asigure străinilor o integrare optimă în societate - dreptul la cetăţenie, asigurarea medicală, accesul la educaţie, accesul la creditare etc. - generează, în continuare, multe probleme.

Eu consider că nu trebuie abandonată situaţia celor patru milioane de români care locuiesc în afară. Nu toţi o duc bine, nu toţi sunt fericiţi. Există dorinţa lor de a se întoarce şi a avea o perspectivă la ei acasă şi cred că trebuie să le creăm posibilitatea reîntoarcerii în ţară.