|
Domnul Daniel-Sorin Gheba: Mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Agricultura şi schimbările climatice". Astăzi vreau să vă vorbesc despre relaţia omului cu mediul, care este din ce în ce mai critică în zilele noastre, şi despre faptul că trebuie să ne preocupăm de probleme precum pierderea fertilităţii pământului, dispariţia biodiversităţii sau schimbările climatice şi să tratăm aceste aspecte cu multă seriozitate. Clasa politică din România este conştientă de pericol, însă nu acţionează în consecinţă pentru a înlătura efectele dramatice la care ne expunem. Depinde de fiecare dintre noi să punem în practică o politică agricolă sustenabilă pe scară largă şi, în acest sens, cei care cultivă pot fi motorul schimbării către un model mai durabil. Să luăm un exemplu concret: pierderea fertilităţii solului este dată de practici precum tăierea pădurilor, de culturile care implică prelucrarea intensă a solului, de utilizarea produselor chimice, precum îngrăşăminte, erbicide şi insecticide. Aceste practici, pe lângă distrugerea biodiversităţii şi sărăcirea pământului, eliberează foarte mult dioxid de carbon în atmosferă, şi acest fapt contribuie la creşterea temperaturilor. Ne aflăm în faţa unor probleme de mediu pe care cu dificultate vom reuşi să le rezolvăm, nicidecum folosind aceleaşi modele de dezvoltare care ne-au adus aici. Pentru a ieşi din această schemă, ne putem imagina o societate bazată pe principii opuse, încercând să tindem către un model diferit: o societate mai puţin consumatoare de combustibili fosili; o piaţă de desfacere pentru agricultura cu un lanţ scurt de aprovizionare şi la scară mică. Trebuie să învăţăm cultura economiilor, reciclării şi a refolosirii materialelor. Luând act de mişcarea timidă a instituţiilor trebuie să accelerăm procesul de schimbare. Aceasta este responsabilitatea fiecăruia dintre noi. În special mă adresez producătorilor, oricât de mici ar fi, care au responsabilitatea de a creşte în mod sustenabil şi de a implementa practici durabile şi regenerative. Mai mult, acest lucru trebuie luat în calcul de orice cultivator, începând din propria grădină până la marile ferme. Este la fel de importantă încercarea de a responsabiliza şi consumatorii, îndemnaţi să prefere agricultura la scară mică, lanţul scurt de aprovizionare, producătorii locali care cultivă într-un mod eco-durabil. Fermierii, antreprenorii agricoli, horticultorii, pasionaţii şi toţi cei interesaţi de acest sector au un rol foarte important. Este momentul potrivit să susţinem practicile lor de îngrijire şi regenerare a pământului, aşa cum mulţi o fac deja. Trebuie să schimbăm modul de a face agricultură. Instituţional nu se face suficient şi nu mai avem mult timp de pierdut. România şi Europa, prin noua politică agricolă comună, au făcut deja paşi importanţi, dar încă sunt multe de schimbat. În vizitele făcute la staţiunile de cercetare din judeţul Dolj i-am încurajat pe inginerii şi pe tinerii cercetători să apeleze la o agricultură modernă şi aplicată pe noile directive europene, să dezvolte hibrizi noi, aclimatizaţi la zona noastră şi rezistenţi la dăunători, să fie temerari şi să nu piardă nicio clipă din vedere posibilitatea de a atrage fonduri europene pentru o agricultură modernă şi de viitor ţării. Pe toată perioada mandatului meu de parlamentar nu mă voi opri din a sprijini şi a încuraja producătorii locali şi staţiunile de cercetare. Gheba Daniel, deputat al USR, Circumscripţia Dolj. Vă mulţumesc.
|