Dezbateri parlamentare

Domnul Boris Volosatîi:

"Bugetul pe anul 2024 este oare un buget pentru şcoala românească şi pentru românii din afara graniţelor ţării?"

Ca la orice sfârşit de an, suntem în perioada colindelor şi a promisiunilor, mai ales că Parlamentul a intrat în dezbaterea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2024 în care vom avea patru scrutine: europarlamentar, local, parlamentar şi prezidenţial.

Proiecţia bugetară făcută de Guvern pentru anul viitor ne conduce la concluzia că vom avea un buget cu tentă eminamente electorală, menit să capteze bunăvoinţa unor întregi categorii sociale, cu toate că există un şir de domenii neglijate de Guvern. Rămâne ca Parlamentul, dacă va găsi de cuviinţă, să intervină reparator.

În calitate de membru al Comisiei pentru învăţământ şi de vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, aş dori să atrag atenţia asupra faptului că Guvernul nu acordă domeniului educaţiei nici măcar susţinerea bugetară minimă prevăzută de lege, iar nevoile românilor de peste hotare sunt, în cea mai mare parte, trecute cu vederea.

Cu toate că Legea învăţământului preuniversitar, intrată în vigoare anul acestea, prevede la art. 134 că finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, Ministerul Educaţiei şi Guvernul, în ansamblul său, ne-au prezentat, din păcate, un proiect de buget care nu respectă această prevedere legală.

Totalul veniturilor la bugetul de stat pe anul 2024 este estimat la 308.759.468 mii lei. Totodată, veniturile totale la bugetul asigurărilor sociale de stat sunt estimate la 135.225.698 mii lei. Suma acestor venituri estimate reprezintă 443.985.166 mii lei. Astfel, 15% din veniturile BGC reprezintă 66.597.774,9 mii lei. Diferenţa dintre această sumă şi cea a creditelor bugetare pentru domeniul educaţiei în 2024 reprezintă 4.976.150,9 mii lei. Avem astfel, din start, un deficit financiar major în educaţie. Guvernul, care s-a confruntat anul acesta cu o grevă generală a cadrelor didactice, s-a făcut a uita promisiunile făcute vara trecută de a majora salariile angajaţilor din învăţământ cu 40%. Aşa-zisele majorări salariale prevăzute de Proiectul Legii bugetului pe anul 2024 pentru învăţători şi profesori nu acoperă nici măcar rata inflaţiei. Astfel, este corect să spunem că Guvernul are în vedere doar o indexare parţială a veniturilor cadrelor didactice şi nicidecum de o majorare.

Nu doar învăţătorii şi profesorii sunt nedreptăţiţi, ci şi elevii. Am luat act de faptul că doamna ministru al educaţiei, Ligia Deca, s-a lăudat că ministerul va dubla în anul 2024 numărul de şcoli implicate în Proiectul "Cornul şi laptele", prevăzut de H.G. nr. 652/2023. Cunoscând situaţia reală, constatăm că mult trâmbiţata majorare nu va fi suficientă pentru a acoperi nici măcar jumătate din şcolile din România. În educaţie, în contrast cu alte branşe, subfinanţarea e la ea acasă.

Al doilea domeniu la care aş dori să mă refer este cel al sprijinului acordat românilor de pretutindeni. Din păcate, cele 12 milioane de români de peste hotare, însumând 5 milioane de români din Republica Moldova şi comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani şi 7 milioane de români din diaspora economică, nu vor putea beneficia în 2024 de susţinerea adecvată a Guvernului României, pentru a-şi putea păstra identitatea naţională, lingvistică şi religioasă.

Aduc un exemplu. Lega învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede, la art. 61, că Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unităţi de învăţământ de tip "şcoală românească din afara graniţelor ţării", cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate. O prevedere similară a existat şi în Legea educaţiei naţionale, din 2011, acum abrogată. Constatăm că, în ultimii 13 ani, Ministerul Educaţiei nu a organizat nicio şcoală românească peste hotare. Şi nu există nicio şansă ca măcar o asemenea şcoală să fie înfiinţată în 2024, de vreme ce proiecţia bugetară pentru anul viitor nu prevede fonduri cu această destinaţie.

Grupul parlamentar AUR a formulat un şir de amendamente la Proiectul Legii bugetului de stat, care prevăd organizarea de şcoli consulare româneşti într-un statele cu prezenţă românească semnificativă şi în care avem oficii diplomatice şi consulare, cum ar fi la Roma, Bari, Bologna, Catania, Milano, Torino şi Trieste (Italia), Madrid, Barcelona, Castellon de la Plana, Almeria, Bilbao şi Ciudad Real, Sevilla şi Saragoza (Spania), Cernăuţi, Slatina şi Odesa (Ucraina), Vârşeţ şi Zajecar (Serbia), Sofia (Bulgaria), Atena şi Salonic (Grecia), Tirana (Albania), Skopje (Macedonia de Nord), Budapesta (Ungaria), Viena (Austria), Berlin, Bonn, Munchen şi Stuttgart (Germania), Paris, Marsilia, Strasbourg şi Lyon (Franţa), Bruxelles (Belgia), Londra, Edinburgh şi Manchester (Marea Britanie), Dublin (Irlanda), Istanbul (Turcia), Tel-Aviv şi Haifa (Israel).

De asemenea, am propus suplimentarea fondurilor alocate Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în vederea susţinerii înfiinţării Universităţii Române "Mihai Eminescu" la Cernăuţi, a unor licee private româneşti la Reni, Ismail şi Herţa (Ucraina), precum şi a unor Case ale Limbii şi Culturii Române la Cernăuţi, Reni, Slatina şi Herţa (Ucraina), Vârşeţ şi Zajecar (Serbia), Vidin (Bulgaria), Bitola şi Skopje (Macedonia de Nord), Seleniţa şi Tirana (Albania), Salonic (Grecia) şi Şişnieviţa (Croaţia).

Un amendament aparte se referă la sprijinirea reconstrucţiei şi consolidării clădirii Sfatului Ţării din Chişinău, imobil cu statut de monument istoric, în care, la 27 martie 1918, s-a votat hotărârea istorică de Unire a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabia) cu Patria-mamă, România. În prezent, clădirea este într-un grad avansat de degradare, iar instituţia amplasată în acest imobil, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, este în căutare de fonduri necesare reabilitării construcţiei. Clădirea Sfatului Ţării din Chişinău face parte din patrimoniul istoric comun al României şi Republicii Moldova.

Acestea sunt propuneri rezonabile şi perfect justificate din perspectiva interesului naţional românesc de păstrare a limbii, culturii şi identităţii româneşti peste hotarele ţării. Exprim speranţa că aceste amendamente vor fi susţinute în unanimitate de corpul legiuitor de la Bucureşti, ca intervenţie reparatorie şi salvatoare, ca formă concretă de onorare a angajamentului constituţional de sprijinire a românilor de pretutindeni.