Eugen Constantin Uricec
Eugen Constantin Uricec

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 aprilie 2012

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.31/2012
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 aprilie 2012

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.25 Eugen Constantin Uricec - declaraţie politică având ca subiect "Agenda publică trebuie redescoperită!";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

 

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Agenda publică trebuie redescoperită!"

Teorii celebre, unele fiind chiar premiate cu Nobelul, au demonstrat că oamenii politici au tendinţa de a redescoperi agenda publică a cetăţeanului, numai în preajma momentelor electorale, iar odată cu trecerea alegerilor, aceasta este desconsiderată, indiferent de ideologia partidului sau de reprezentanţii acestora. Altfel spus, oamenii politici sunt îngrijoraţi de adevăratele probleme ale cetăţenilor numai atunci când au nevoie de votul lor.

Din nefericire, o astfel de paradigmă a fost în permanenţă confirmată, de la formularea ei în anii ’60 şi până în prezent, în majoritatea democraţiilor consolidate, indiferent dacă vorbim despre democraţia americană, franceză, britanică sau germană.

Cu toate acestea, democraţia românească, cu plusurile şi minusurile ei, a făcut excepţie de la regulă, pentru că în ultimii douăzeci de ani singurul partid politic care nu a abdicat de la promisiunile electorale a fost Partidul Democrat Liberal.

În anul 2008, Partidul Democrat Liberal a promis reforma statului, chiar cu riscul erodării popularităţii sale şi a intenţiei de vot. Este drept, multe s-au făcut şi multe au rămas în continuare de realizat.

Împotriva piedicilor inerente, experienţa umană a demonstrat că la orice boală cronică sau acută există şi remedii, ceea ce este foarte important este voinţa politică de a implementa astfel de măsuri.

Or, pentru România problema cea mai stringentă şi care ar face desuetă teoria amintită, ar fi continuarea procesului de descentralizare a administraţiei publice locale. Nimeni nu poate contesta că în ultimii trei ani s-au făcut paşi enormi către consolidarea acestui efort, însă stadiul la care s-a ajuns până în prezent nu poate fi considerat satisfăcător.

România nu mai este ţara care ieşea din teroarea comunismului în anul 1989! Românii şi nevoile lor nu mai sunt aceleaşi! Logica după care funcţionează activităţile şi serviciile publice la nivel naţional au rămas, din păcate, încorsetate în logica unei viziuni care răspundea nevoilor anilor ’60 şi nu nevoilor de dezvoltare cuprinse în Agenda Europa 2020.

Tânjim cu toţii la stabilitatea fiscală şi la dezvoltarea puternică a Germaniei. Câţi dintre români ştiu că bugetul federal al primei puteri economice este limitat, ca să nu spun extrem de modest. De ce? Pentru că resursele şi potenţa financiară este gestionată la nivel local, la nivelul landurilor. Pentru că guvernul federal nu are nici cunoştinţe despre nevoile comunităţilor locale şi poate nici interesul specific.

Câţi oameni politici au întrebat pe cetăţenii români cum ar dori să arate administraţia românească? Câţi oameni politici sau înalţi funcţionari publici de la Bucureşti cunosc problemele de la nivelul fiecărei unităţi teritoriale? Puţini! Poate deloc! Pentru că nici nu au cum!

Cred că cetăţenii aşteaptă un răspuns politic matur din partea reprezentanţilor lor, care ar trebui să se traducă într-o administraţie mai performantă, cu mai multe resurse şi cu mult mai multă responsabilitate în faţa cetăţenilor.

Pentru aceasta, dezbaterile despre cum vom continua procesul de descentralizare şi de implicare a cetăţenilor în procesul de decizie trebuie să continue.