Dezbateri parlamentare

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Da, am ajuns la ultima declaraţie politică din această şedinţă,

Îl invit la microfon pe domnul deputat Sorin Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se astăzi se numeşte "Viaţa are prioritate".

În ultima perioadă asistăm la discuţii înverşunate cu privire la noile dispoziţii ale Codului rutier, încercându-se în special discreditarea proiectului iniţiatorului, aducându-se ca argumente motive, unele pertinente, iar altele puerile, fără logică. în timp ce în România cimitirele nu mai fac faţă victimelor accidentelor rutiere, la posturile TV se dezbate aprins despre faptul că nu ar exista o proporţie între gravitatea faptei săvârşite şi incisivitatea cu care legiuitorul doreşte să intervină.

O idee care a prins în ultima perioadă susţine că legiuitorul ar trebui să-şi îmbunătăţească activitatea preventivă în detrimentul severităţii pedepselor aplicate. Un alt curent a propus ca măsură reală pentru scăderea accidentelor de circulaţie îmbunătăţirea infrastructurii rutiere. Un alt grup a insistat asupra faptului că lipsa educaţiei participanţilor la trafic ar fi principalul factor care ar genera accidente rutiere, subliniindu-se că "mica înţelegere" pe şoselele din Europa nici măcar nu există.

Analizând legislaţiile din Uniunea Europeană, observăm că în forma actuală legislaţia rutieră este blândă în România. Astfel, în Franţa, Italia, Austria amenda pentru depăşirea cu 50 km/h a vitezei legale poate trece de 2000 de euro. În Anglia, Germania, Austria, Franţa, Italia şi Spania, amenzile contravenţionale variază între 50 şi 4000 de euro. Nu mai punem la socoteală faptul că măsura reţinerii permisului variază în ceea ce priveşte perioada de la 3 la 6 luni mergând până la un an în Marea Britanie, 2 ani în Polonia, 3 ani în Franţa.

Conducerea în stare de ebrietate este drastic pedepsită în ţările Uniunii Europene, sancţiunea putând ajunge la aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare, a unei interdicţii de a mai conduce pe o perioadă de 3 ani sau chiar confiscarea autovehiculului. Şofatul fără permis reprezintă, ca şi în legislaţia românească, o infracţiune, însă amenda în legislaţia europeană poate ajunge până la 15.000 de euro. Nu în ultimul rând, în ţări ca Anglia, Austria, Franţa, Belgia, Germania, Italia, Olanda, Spania, în lipsa achitării amenzii contravenţionale, se trece la imobilizarea vehiculului.

Ca principale cauze care au determinat la ultimul recensământ în ţările Uniunii Europene aproximativ 1,3 milioane de accidente pe an, în urma cărora s-au înregistrat 43.000 de decese şi rănirea a 1,7 mii de cetăţeni, au fost menţionate: viteza, consumul de alcool, oboseala, neutilizarea centurii de siguranţă.

În România, o modificare a Codului rutier se cerea de foarte mult timp, însă o astfel de iniţiativă a fost tergiversată, deşi cifrele arătă îngrijorător. Astfel, potrivit statisticilor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2012, din totalul de 26.927 accidente rutiere soldate cu victime, pe fondul vitezei, neacordării priorităţii pietonilor angajaţi regulamentar în traversare sau al consumului de băuturi alcoolice au fost produse 10513 accidente soldate cu 805 persoane decedate, 4000 persoane rănite grav, 10.125 persoane rănite uşor. Spre deosebire de anii 2003, 2004, 2005, în perioada 2007 - 2009 numărul accidentelor a crescut vertiginos, numărul victimelor ajungând în 2008 la 3065 de morţi. Pentru perioada 2010 -2012 deşi numărul evenimentelor rutiere a scăzut sensibil, numărul victimelor a rămas foarte ridicat, situându-se în jurul cifrei de 2300. Ca motive care au determinat accidentele rutiere, folosindu-se statisticile Ministerului Afacerilor Interne observăm că principala cauză o reprezintă neadaptarea vitezei la condiţiile meteo-rutiere, urmată îndeaproape de viteza excesivă şi neacordarea priorităţii de trecere pietonilor.

Începând cu 2005 până în prezent, bărbaţii, în raport cu femeile au generat cele mai multe accidente, raportul fiind undeva de cinci la unu. Astfel, pentru anul 2012 distribuţia vinovăţiei în accidente grave de circulaţie se prezintă astfel: 7706 accidente generate de bărbaţi şi 1660 accidente generate de femei.

În ceea ce priveşte numărul de victime pe segmentul de vârstă, observăm că segmentul de vârstă cel mai predispus decesului într-un accident de circulaţie este de 21-30 de ani, urmat îndeaproape de segmentul de vârstă 31-40 de ani. Astfel, într-o statistică făcută pe perioada 2003-2012 pentru segmentul de vârstă 21-30 de ani, s-a înregistrat un număr de 4312 morţi ca urmare a accidentelor rutiere.

Evident că statul român trebuie să reacţioneze cu privire la aceste statistici îngrijorătoare, punându-se problema chiar de lipsa siguranţei cetăţeanului român, în lipsa protecţiei acestuia printr-o legislaţie relevantă.

Deşi noul proiect de Cod rutier este perfectibil, ideea este că în domeniu se cerea imperativ o modificare de optică în ceea ce priveşte severitatea sancţiunilor, atât timp cât activitatea de prevenţie, mult îmbunătăţită în ultimii ani, nu a adus la o scădere importantă a numărului de evenimente rutiere care au generat victime.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat de Iaşi, Colegiul nr. 10, Sorin Iacoban.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Înainte de a închide şedinţa dedicată declaraţiilor politice, am să dau citire listei cu parlamentarii din Camera Deputaţilor care au depus declaraţii politice în scris.

Am să încep cu cei din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, şi anume: Ionel Arsene, Florin Pâslaru, Camelia Khraibani, Vasile Popeangă, Laurenţiu Nistor, Neculai Răţoi, Vasile Mocanu, Tamara Ciofu, Cătălina Ştefănescu, Vlad Cosma, Andrei Dolineaschi, Manuela Mitrea, Daniel Bărbulescu, Violeta Tudorie, Ion Călin, Iuliu Nosa, Florin Buicu, Alin Petrache, Nicolae Vasilescu, Gheorghe Ciobanu, Ioan Munteanu, Ion Eparu, Marian Enache, Dan Tudorache, Aurelia Cristea, Natalia Intotero, Rodica Nassar, Mihai Weber, Ileana Dumitrache, Gabriela Podaşcă, Bogdan Diaconu, Ion Mocioalcă, Ion Melinte, Florin Iordache.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal au depus declaraţii politice în scris următorii parlamentari: Alexandru Băişanu, Gheorghe Dragomir, Mihai Donţu, Mihai Lupu, Titi Holban, Erland Cocei, Grigore Crăciunescu, Raluca Surdu, Raluca Ispir, Petru Thuma Hubert, Gigel Ştirbu, Dorinel Ursărescu, Florin Alexe, Daniel Iane, Costel Alexe, Dan Tocuţ, Marin Anton, Vasile Berci, Dan Bordeianu, Carmen Hărău, Mircea Roşca.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnii deputaţi: Ion Diniţă, Constantin Avram şi Liviu-Bogdan Ciucă.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD doamna deputat Maria Dragomir, Ioana Dumitru, Miron Smarandache şi doamna deputat Liliana Mincă.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, domnul deputat Florin Secară, Ioan Balan, Mircea Man, Claudia Boghicevici, Iulian Vladu, Florin Gheorghe, Liviu Laza- Matiuţa, Raluca Turcan, Ioan Oltean şi Dan-Cristian Popescu.

Iar din partea deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar: domnul Ovidiu Ioan Dumitru, Aurelian Mihai.

Cu acestea declar şedinţa dedicată declaraţiilor politice închisă.

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)