Dezbateri parlamentare

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

O invit la microfon pe doamna deputat Tamara Ciofu, ultima declaraţie politică din şedinţa de astăzi.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei este "De ce este necesară o Lege pentru interzicerea fumatului în spaţiile publice?"

Stimaţi colegi,

Distinşi parlamentari,

Interesul sănătăţii publice primează şi statul român are obligaţia constituţională de a asigura sănătatea publică şi un mediu sănătos.

În calitate de medic şi de iniţiator al Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care se află în prezent în dezbatere la Senat, consider oportună prezentarea către dumneavoastră a argumentării care a stat la baza acestei iniţiative şi a dovezilor incontestabile ale experţilor naţionali şi internaţionali, care fundamentează acest demers legislativ.

După cum am menţionat şi în expunerea de motive care a stat la baza depunerii iniţiativei, este necesară o lege prin care să fie interzis complet fumatul în spaţiile publice, care să alinieze România, atât legislaţiei europene, cât şi practicilor din ţări care au implementat deja cu succes astfel de măsuri.

Fumatul a ucis în 2012 în România aproape 42.000 de oameni, conform celor mai recente date din sistemul de servicii medicale de sănătate şi a costat bugetul de asigurări de sănătate peste 1 miliard de lei pentru tratarea diverselor boli asociate, depăşind chiar şi suma alocată sistemului de sănătate din taxa de viciu.

S-a calculat că inhalarea fumului de tutun este responsabilă în România de 82% din decesele prin cancer de plămâni, de 55% din decesele datorate bolilor respiratorii cronice şi de 19% din decesele prin boli cardiovasculare.

Conform Raportului Comisiei Europene privind implementarea recomandării privind mediile fără fum de tutun, din 30 noiembrie 2009, România se numără printre ţările Uniunii Europene cu cea mai mare expunere a cetăţenilor la fum de tutun, în spaţiile publice închise.

86,6% din persoanele cu vârste peste 15 ani au afirmat că au fost expuse fumului de tutun în restaurante, pe parcursul ultimelor 30 de zile.

97,5% dintre nefumătorii cu vârste între 15 şi 24 de ani au afirmat că au inhalat involuntar fum de tutun în restaurante, baruri, cluburi.

O treime, 34,2% din populaţia activă, declară că a fost expusă recent fumului de tutun la locul de muncă, iar în ultimele 30 de zile, în ciuda insistenţei interdicţiei de a fuma la locul de muncă.

Astfel, rezultă că tinerii cuprinse între 15 şi 25 de ani sunt cei mai expuşi fumatului pasiv, ceea ce reprezintă o gravă ameninţare la sănătatea publică în România.

Înăsprirea legislaţiei este recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca una din cele mai cost-eficiente măsuri prin care se poate reduce procentul fumătorilor, dar şi al celor expuşi la fumul de ţigară.

Fumatul pasiv reprezintă o încălcare a drepturilor constituţionale la sănătate şi la un loc de muncă sănătos, aşa cum sunt ele stipulate în Constituţia României.

La nivel macroeconomic, în ţările membre UE, se estimează că fumatul la locul de muncă costă aproximativ 2,46 miliarde de euro pe an, reprezentând cheltuieli medicale şi legate de scăderea productivităţii, inclusiv a fumătorilor pasivi.

Conform tuturor studiilor internaţionale existente, interzicerea totală a fumatului în locurile publice previne apariţia şi agravarea unor boli, previne îmbolnăviri ale copiilor şi scade expunerea profesională la substanţe toxice, fără a produce efecte negative economice. Ţările europene în care au fost implementate astfel de măsuri (Irlanda, Italia, Norvegia, Scoţia, Franţa) au beneficiat de creşteri economice susţinute ale sectorului spitalicesc, chiar după implementarea unei astfel de legislaţii.

Majoritatea cetăţenilor din România este în favoarea interzicerii fumatului în restaurante (72%) şi baruri (57%), iar sprijinul acordat de populaţie a crescut în ţările în care s-a aplicat această măsură.

Stimaţi colegi,

În urma argumentelor prezentate vă solicit sprijinul pentru adoptarea proiectului legislativ pe care l-am iniţiat, în momentul în care va ajunge să fie dezbătut în Camera Deputaţilor.

În acest sens, ca medic, vă stau la dispoziţie pentru a vă oferi informaţii complete şi corecte legate de argumentele care au stat la baza iniţierii acestui proiect legislativ.

De asemenea, am solicitat şi implicarea experţilor şi organizaţiilor medicale din România, cu o parte dintre aceştia am avut şi mai multe consultări şi dezbateri. Astfel, consider că voi reuşi să vă conving de validitatea şi importanţa strategică a acestui proiect legislativ pentru sănătatea publică din România.

În acest sens, vreau să aduc mulţumiri Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", recte doamnei doctor Magda Ciobanu, pentru sprijinul acordat în aceste demersuri.

Îmi exprim convingerea că dezbaterile din Parlamentul României vor avea în vedere elementele expuse în această declaraţie, cât şi opiniile experţilor în domeniu, în beneficiul stării de sănătate a românilor.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Înainte de a închide şedinţa consacrată declaraţiilor politice, am să dau citire colegilor parlamentari care au depus declaraţii politice în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Iacob Puşcaş, Florin Gheorghe, Gheorghe Ciobanu, Ioan Dîrzu, Ionel Arsene, Gheorghe Emacu, Daniel Florea, Marian Enache, Neculai Răţoi, Cătălina Ştefănescu, Dorel Covaci, Constantin Mazilu, Dan Tudorache, Laurenţiu Nistor, Violeta Tudorie, Radu Babuş, Ana Birchall, Constantin Adăscăliţei, Natalia Intotero, Andrei Sava, Mihai Weber, Harbuz Liviu, Ion Melinte şi doamna Jenica Dumitru.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal: Bogdan Ţîmpău, Mircea Lubanovici, Ioan Balan, Vasile Iliuţă, Mircea Man, Gheorghe Dragomir, Mihai Donţu, Alexandru Băişanu, Mihai Lupu, Marin Almăjan, Victor Manea, Claudia Boghicevici, Raluca Surdu, Cristina Pocora, Eugen Nicolăescu, Daniel Iane, Carmen Hărău, Mugur Cozmanciuc, Victor Paul Dobre, Erland Cocei, Roxana Anuşca, Sanda Maria Ardeleanu, Valeria Schelean, Vasile Varga, Raluca Ispir, Ovidiu Dumitru, Gheorghe Ionescu, Iulian Vladu, Raluca Turcan şi Thuma Hubert.

Din partea Grupului parlamentar al PC-PLR: domnul Ion Diniţă cu două declaraţii, Constantin Avram cu trei declaraţii în scris şi Mircea Irimie cu două declaraţii.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Nicolae Păun.

Şi din partea deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar, neafiliaţi, domnul deputat Chiriţă Dumitru, domnul deputat Paul Dumbrăvanu şi domnul deputat Scarlat Iriza.

Cu aceasta încheiem şedinţa de astăzi, 3 martie, dedicată declaraţiilor politice.

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)