Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Cristian- Emanuel Cîmpan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Stimaţi colegi,

Astăzi aduc în faţa Parlamentului o problemă care nu poate fi tratată prin declaraţii contradictorii şi promisiuni.

Este vorba despre fermierii români afectaţi de secetă.

Oameni care au pus bani în pământ, au cumpărat sămânţă, îngrăşăminte şi combustibil, au plătit salarii şi rate, iar la final au privit cum seceta le reduce sau le distruge producţia.

Acestor oameni statul le cere să aibă răbdare.

Dar câtă răbdare şi câtă încredere le mai putem cere?

În spaţiul public s-a vorbit despre un sprijin de maximum 100 lei pe hectar pentru sectorul vegetal afectat de secetă.

În acelaşi timp, potrivit proiectului de act normativ şi datelor prezentate de reprezentanţii fermierilor, cuantumul maxim prevăzut este de 523 de lei pe hectar, echivalentul a maximum 100 de euro pe hectar.

Această diferenţă trebuie explicată.

Nu politic. Nu printr-o nouă declaraţie televizată. Prin cifre.

Potrivit datelor invocate de organizaţiile fermierilor, alocarea europeană este de aproximativ 77,68 de milioane de lei.

Suprafaţa calamitată la porumb şi floarea-soarelui este de 553.961 de hectare.

Un calcul simplu înseamnă aproximativ 140 de lei pe hectar numai din alocarea europeană.

Atunci apare o întrebare firească:

Cum ajungem la un sprijin de maximum 100 de lei pe hectar, dacă numai componenta europeană ar reprezenta, raportat la suprafaţa indicată, aproximativ 140 de lei pe hectar?

Mai mult, bugetul total al schemei indicat în proiect este de aproximativ 233 de milioane de lei.

Dar tocmai acestea trebuie explicate.

Pentru că între 100 de lei, 140 de lei, 421 de lei şi maximum 523 de lei pe hectar există diferenţe prea mari pentru a fi lăsate fără o explicaţie oficială.

Stimaţi colegi,

Pentru un fermier, acestea nu sunt simple cifre.

Sunt bani din care trebuie plătite inputurile, motorina, îngrăşămintele, salariile şi ratele pentru următoarea cultură.

În acest context, trebuie să avem curajul să spunem un lucru simplu: 100 de lei pe hectar nu pot compensa în mod real pierderea unei culturi grav afectate de secetă.

Dar problema este mai profundă decât cuantumul unei despăgubiri. Problema este predictibilitatea.

Fermierilor li s-a vorbit, succesiv, despre 100 de euro pe hectar, despre 333 de lei, iar acum despre maximum 100 de lei.

Agricultura nu poate funcţiona aşa.

Fermierii români nu trebuie să afle de la televizor ce sprijin vor primi.

De aceea, solicit Guvernului, Ministerului Agriculturii şi Ministerului Finanţelor să prezinte public calculul complet.

Care este suprafaţa eligibilă?

Care este alocarea europeană?

Care este contribuţia României?

Şi care sunt criteriile în funcţie de gradul de afectare?

Care este suma care ajunge efectiv la fermieri?

Nu cerem tratament preferenţial pentru agricultură. Cerem transparenţă. Cerem ca statul să spună adevărul fermierilor.

Dacă bugetul naţional nu poate susţine contribuţia necesară, Guvernul trebuie să spună acest lucru clar şi să îşi asume decizia. Dar nu putem avea un proiect care spune un lucru, declaraţii publice care spun altceva şi fermieri care nu ştiu pe ce sumă se pot baza în următoarele luni.

Stimaţi colegi,

Fermierii nu cer privilegii. Cer să ştie regulile. Cer o promisiune asumată.

Fermierilor români le-am cerut suficientă răbdare. Acum este rândul statului să ofere răspunsuri clare, publice, cu cifre şi cu responsabilitate.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.