Dezbateri parlamentare

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Bugetul UE, acum îl vezi şi... nu e!"

Curtea Europeană de Conturi a dat recent publicităţii un raport care a relevat faptul că mai mult de 1% din totalul fondurilor europene încasate de România au fost fraudate, iar acest procent, care reprezintă mai mult decât dublul mediei europene, situează ţara noastră pe unul din primele locuri printre statele membre ale UE la acest capitol.

În condiţiile în care documentul citat menţionează state ca Luxemburg, Finlanda, Irlanda şi Suedia, în care nivelul de fraudă, practic, nu există, fiind egal cu zero, au fost evidenţiate şi ţări vecine României, Bulgaria şi Ungaria, în care procentele de fraudare se situează între 0,12 şi 0,04% din valoarea programelor de finanţare accesate, cu mult sub cele ale ţării noastre.

După auditarea unui eşantion de programe operaţionale accesate de ţările membre, inspectorii europeni de conturi au cuantificat o medie de fraudare a bugetului UE de 0,44% care este depăşită de numai şapte state.

Conform raportului, Curtea a ţinut seama de ratele de detectare a prejudiciilor şi de numărul de cazuri specifice prezentate în 2016, precum şi de corelarea acestora cu alţi indicatori ai riscului de fraudă disponibili, inspectorii europeni criticând şi noncombatul autorităţilor din România pentru descurajarea acestui fenomen.

Pe de altă parte, în ultimul raport dat publicităţii de Oficiul European AntiFraudă, se menţionează că, la nivelul întregii Uniuni, fonduri europene care depăşesc 3 miliarde de euro au fost fraudate şi trebuie recuperate, România dominând clasamentul atât din punctul de vedere al numărului investigaţiilor finalizate cât şi din cel al recomandărilor de recuperare, printre companiile vizate numărându-se şi celebra Tel Drum, obligată să restituie finanţări de nu mai puţin de 21 milioane euro provenite din bugetul comunitar.

În aceste circumstanţe, este îmbucurător că Executivul european a declarat toleranţă zero faţă de fraudarea fondurilor europene, aşteptând acelaşi nivel de angajament şi din partea statelor membre, iar operaţionalizarea începând cu anul viitor a Parchetului European va facilita cercetarea, instrumentarea şi trimiterea în judecată a cazurilor de infracţiuni care aduc prejudicii bugetului UE.

Până atunci însă, România trebuie să adopte un calendar ferm de implementare în legislaţia naţională a Strategiei antifraudă a Comisiei Europene, adoptată în data de 29 aprilie 2019, care prevede acţiuni intensificate pentru protecţia bugetului comunitar şi diversifică modalităţile de detectare, sancţionare şi prevenire a acestor fapte.