Florică Ică Calotă
Florică Ică Calotă

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 februarie 2020

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.19/2020
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 februarie 2020

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.26 Florică Ică Calotă - declaraţie politică intitulată "Lumea, între risipă alimentară şi foamete";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Domnul Florică Ică Calotă:

"Lumea, între risipă alimentară şi foamete"

Risipa de alimente a atins o dimensiune atât de importantă, încât poate fi considerată o problemă mondială care are repercusiuni asupra tuturor verigilor din lanţul de aprovizionare cu alimente, de la cultura de pe câmp până la consumator.

Conform datelor înregistrate, din 1974 până în prezent, se estimează că risipa alimentară la nivel mondial a crescut cu 50%.

În fiecare an, tone de alimente care îndeplinesc condiţiile de consum ajung la gunoi, în condiţiile în care, pe întreg cuprinsul globului, milioane de oameni suferă de foame. 1,3 miliarde de tone din hrana produsă pentru consum sunt pierdute sau risipite de-a lungul lanţului de aprovizionare, conform unui studiu al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură al Naţiunilor Unite, FAO.

România se clasează pe locul 9 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte risipa de alimente. Anual, fiecare cetăţean român aruncă la gunoi aproximativ 192 de kilograme de alimente, adică 2,2 milioane de tone de alimente la nivelul întregii ţări, însumând peste 6.000 de tone în fiecare zi, o risipă alimentară, la baza căreia, în proporţie de 53%, se află risipa din gospodăriile individuale.

Datele sunt îngrijorătoare, având în vedere că 66% din familiile din mediul rural nu-şi pot asigura hrana zilnică, iar 5 milioane de români se zbat în pragul sărăciei.

Lipsa de conştientizare în rândul societăţii este un factor care contribuie la cantitatea de alimente risipită zilnic de către români.

Combaterea risipei de alimente trebuie să devină o prioritate pe agenda politică europeană, cât şi pe cea naţională.

Cetăţenii trebuie să fie informaţi nu doar cu privire la cauzele şi consecinţele risipei de alimente, ci şi la modalităţile în care aceasta poate fi redusă. Trebuie să se promoveze o cultură ştiinţifică şi civică, bazată pe principiile sustenabilităţii şi solidarităţii, cu scopul de a încuraja o conduită mai virtuoasă!

Stoparea acestui fenomen înseamnă hrană pentru întreaga populaţie, un mediu mai puţin poluat şi protejarea resurselor naturale de care avem cu toţii atâta nevoie.