Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Mai aproape de standardele europene"

Se împlinesc 3 luni de când am început anul 2024, un an plin de promisiuni pentru români, un an al schimbărilor şi al alegerilor. Este, mai presus de toate, anul în care se va face diferenţa dintre cuvinte mari, aruncate oportunist în diverse contexte, şi reforme adevărate. Avem în faţă un moment propice pentru o analiză a progresului făcut de ţara noastră.

La finalul lunii, graniţele dintre spaţiul aerian şi maritim român şi cel european vor deveni identice, vom intra oficial în Air Schengen şi în Schengen maritim, una dintre promisiunile făcute la finalul anului precedent, pe care o îndeplinim. În momentul în care ne aflăm la aeroport, vom căpăta alt statut, nemaifiind supuşi din acel moment la controale de frontieră. Sunt cozi de care cetăţenii români vor scăpa, iar călătoria lor dus - întors va deveni mai plăcută. Este încă în dezbatere subiectul controalelor aplicabile documentaţiei minorilor, urmând ca Ministerul de Interne să ia o decizie, în curând, în acest sens.

Unul dintre pilonii cei mai de preţ ai proiectului european, aderarea României la spaţiul Schengen este un obiectiv pentru ţara noastră, şi în special pentru actuala guvernare. Dreptul la libera circulaţie uşurează tranzitul şi preia din presiunea pusă asupra graniţelor. Sunt încurajate mobilitatea, schimbul de experienţă, călătoritul în scop recreativ sau academic. Pe scurt, este întărită noţiunea de cetăţean european, lucru ce ar trebui să aducă în timp beneficii economice sesizabile, să rezolve parţial problema lipsei de forţă de muncă şi să contribuie la prosperitatea numeroaselor industrii.

Opoziţia Austriei ne-a ţinut prea mult timp departe de aceste drepturi şi obiective, iar poziţia ţării noastre cu privire la aderarea completă este la fel de fermă ca până acum, indiferent de anumite declaraţii făcute după consiliul JAI ce a avut loc de curând. Argumentele care încă susţin discursul Austriei îşi pierd în fiecare zi din fundament. Este lipsit de credibilitate să pretinzi că România are o problemă atât de mare cu securizarea graniţelor terestre în ceea ce priveşte migraţia, când, pe de altă parte, Bruxellesul a lăudat eforturile ţării noastre de a diminua presiunea migraţionistă la graniţa cu Serbia, după cum au susţinut numeroşi jurnalişti. Executivul European a recunoscut un progres vizibil şi este alături de noi pentru a grăbi procesul de aderare totală.

Un alt demers care susţine traiectul evolutiv al ţării noastre este studiul asupra instaurării comunităţilor energetice în numeroase zone ale României. Văzând modelul Spaniei, care a transformat numeroase comunităţi în surse de energie, ne gândim cum poate fi directiva UE aplicată corespunzător în ţara noastră, pentru a putea deveni mai independenţi de fluctuaţiile pieţei energetice cu care ne-am tot confruntat în ultima perioadă.

Însă trebuie să fim realişti şi să recunoaştem că este vorba de proiecte ce pot fi realizate doar prin împrumuturi sau linii externe de finanţare, de aici nevoia pentru o perioadă de tranziţie mai îndelungată. Dar, cu siguranţă, dacă vom continua pe aceste direcţii, ajungem acolo.