Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Radu-Marin Moisin, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi are ca titlu "Evaluarea pozitivă a Comisiei Europene pentru cea de-a patra cerere de plată a României din cadrul PNRR".

România primeşte un nou semnal important de încredere din partea instituţiilor europene, care confirmă continuarea parcursului nostru de modernizare şi consolidare instituţională.

Recent, săptămâna trecută, Comisia Europeană a emis evaluarea preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 de miliarde de euro, din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, principalul instrument al Programului european NextGenerationEU. Totodată, Comisia a constatat îndeplinirea a 38 de jaloane şi 24 de ţinte, într-un context european şi economic marcat de presiuni bugetare, transformări tehnologice accelerate şi nevoia unei adaptări rapide la noile realităţi energetice şi economice.

Această decizie are relevanţă atât din perspectiva absorbţiei fondurilor europene, cât şi din perspectiva continuării reformelor şi investiţiilor asumate de România în cadrul Planului Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă.

Măsurile incluse în această cerere de plată vizează domenii importante pentru funcţionarea administraţiei publice şi procesul de modernizare instituţională şi economică, precum implementarea infrastructurii de cloud guvernamental, proiect care urmăreşte îmbunătăţirea interoperabilităţii dintre instituţiile publice şi dezvoltarea serviciilor digitale oferite cetăţenilor şi mediului economic.

Conform datelor prezentate de Comisia Europeană, peste 30 de instituţii publice sunt deja conectate la această infrastructură.

În ceea ce priveşte componenta de tranziţie verde, cererea de plată include măsuri de decarbonizare a sectorului transporturilor şi a sectorului energetic. Aceste măsuri vizează reducerea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră şi alinierea la obiectivele asumate la nivelul Uniunii Europene în domeniul climei şi energiei. Sunt avute în vedere politici publice şi investiţii care susţin tranziţia către surse de energie mai puţin poluante şi creşterea eficienţei energetice.

În plan fiscal, sunt incluse măsuri de revizuire a cadrului de administrare fiscală, cu scopul de a îmbunătăţi colectarea veniturilor la bugetul de stat, de a simplifica anumite proceduri administrative şi de a creşte gradul de conformare voluntară. Aceste măsuri fac parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a sistemului fiscal şi de consolidare a capacităţii administrative a statului.

Totodată, această etapă include reforme şi investiţii în domenii precum sănătatea, educaţia, infrastructura socială, sistemul de protecţie socială, digitalizarea administraţiei publice şi consolidarea capacităţii instituţionale. Aceste componente sunt integrate în structura PNRR şi au ca obiectiv îmbunătăţirea funcţionării serviciilor publice şi a infrastructurii aferente acestora.

În ceea ce priveşte componenta de guvernanţă a planului, PNRR include o serie de reforme structurale care vizează întărirea capacităţii administrative, creşterea eficienţei instituţiilor publice şi îmbunătăţirea procesului decizional. Aceste elemente sunt condiţii esenţiale pentru implementarea în bune condiţii a investiţiilor finanţate din fonduri europene.

Este important ca experienţa acumulată în cadrul implementării PNRR să contribuie la îmbunătăţirea mecanismelor viitoare de gestionare a fondurilor europene, în special în ceea ce priveşte planificarea, coordonarea interinstituţională şi evaluarea impactului proiectelor finanţate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.