Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Radu-Marin Moisin, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi are ca titlu "Semestrul European 2026: provocări şi oportunităţi pentru România".

Comisia Europeană a prezentat recent Pachetul de primăvară al Semestrului European 2026, document care stabileşte principalele orientări economice şi sociale pentru statele membre ale Uniunii Europene într-un context marcat de instabilitate geopolitică, presiuni economice şi transformări profunde generate de tranziţia verde şi cea digitală.

Pentru România, concluziile acestui exerciţiu anual de coordonare a politicilor economice sunt deosebit de importante, întrucât oferă atât o evaluare a progreselor realizate, cât şi o imagine clară a provocărilor care trebuie abordate în perioada următoare.

Comisia Europeană a subliniat faptul că Uniunea Europeană trebuie să îşi consolideze pe mai departe competitivitatea, autonomia strategică şi rezilienţa economică. În acest sens, sunt încurajate investiţiile în inovare, cercetare şi dezvoltare, digitalizare, energie curată, infrastructură şi dezvoltarea competenţelor necesare economiei viitorului.

Pentru România, aceste obiective sunt cu atât mai relevante cu cât continuăm să beneficiem de resurse europene semnificative, prin PNRR, Politica de Coeziune şi celelalte instrumente financiare europene.

Raportul Comisiei arată şi date mai puţin pozitive, şi anume traversarea unei perioade de încetiniri economice, PIB-ul fiind estimat să stagneze în 2026, dar să-şi revină la 2,3% creştere în 2027.

De asemenea, se constată, din fericire, o scădere a deficitului bugetar, cu o estimare de 6,2% în 2026 şi 5,8% în 2027.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, se estimează o uşoară creştere a şomajului în 2026, dar urmată de o ameliorare substanţială în 2027, pe fondul revenirii economice.

Raportul Comisiei Europene evidenţiază importanţa continuării reformelor care vizează simplificarea procedurilor administrative, digitalizarea serviciilor publice şi îmbunătăţirea mediului de afaceri. Într-o economie europeană aflată într-o competiţie globală tot mai intensă, capacitatea de a atrage investiţii şi de a susţine inovarea devine un factor determinant pentru dezvoltare.

Totodată, Comisia Europeană acordă o atenţie deosebită investiţiilor în capitalul uman, în educaţie şi formare profesională, domenii în care România rămâne sub media Uniunii Europene, dar unde investiţiile sunt esenţiale pentru reducerea decalajelor.

Un alt element important al evaluării din acest an îl reprezintă situaţia fiscal-bugetară a statelor membre. Iar în cazul României, Comisia Europeană apreciază că au fost luate unele măsuri eficiente în cadrul procedurii privind deficitul excesiv şi confirmă faptul că nu mai sunt necesare măsuri suplimentare în acest moment.

De asemenea, România se numără printre statele membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare fiscală de 7 ani, în loc de 4 ani.

Mesajul pentru România este clar: continuarea reformelor, investiţiile productive şi utilizarea eficientă a fondurilor europene rămân condiţii esenţiale pentru o dezvoltare sustenabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.