Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 septembrie 2013
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.99/2013
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 septembrie 2013 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 septembrie 2013
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.27 | Aurelia Cristea - declaraţie politică ce are ca subiect: "Creşterea natalităţii, esenţială pentru viitorul României "; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Creşterea natalităţii, esenţială pentru viitorul României" Astăzi vreau să supun atenţiei dumneavoastră o problemă de interes naţional care, deşi foarte gravă, este prea puţin cunoscută sau luată în serios: scăderea demografică din România şi previziunile sumbre legate de aceasta până la finalul acestui secol. Pentru a înţelege dimensiunea dezastrului, pentru evitarea căruia trebuie să începem acum să acţionăm, vă ofer o selecţie de date publicate de reputatul profesor Vasile Gheţău în studiile sale referitoare la datele ultimului recensământ, cel din 2011. În 2011, potrivit recensământului, populaţia stabilă a României număra 19,04 milioane de cetăţeni, număr pe care populaţia noastră l-a atins prima dată în 1965, pe fondul unui spor natural de 115.000 de persoane. În 2011 am avut spor natural negativ de 55.000 de persoane; 12 judeţe din România şi-au pierdut un sfert din populaţie în ultimii 20 de ani. Pe acest fond, mai adăugaţi şi faptul că între 1994 şi 2011 rata fertilităţii la românce a fost de 1,3-1,4 copii, în timp ce pentru simpla înlocuire a generaţiilor e nevoie de o rată de 2,1 copii. La actuala rată a fertilităţii, fără vreo intervenţie sau vreo politică publică privind demografia, avem în faţă un dezastru pe care îl vom lăsa pe spatele copiilor şi nepoţilor noştri. la finalul secolului ar urma ca România să aibă 34% din populaţie în vârstă de 65 de ani sau peste. Vă rog să meditaţi la acest procent, el este un indicator al calităţii vieţii urmaşilor dumneavoastră. Dacă nu schimbăm nimic, în anul 2100, dependenţa vârstnicilor va fi de 66 la 100 de adulţi, faţă de 26 la 100 de adulţi, cum este acum. E vorba de lumea în care vor trăi cei în care investim cel mai mult: copiii şi nepoţii noştri şi e mai adevărat ca niciodată că acum avem puterea să le schimbăm viitorul în bine sau în rău. Aceasta nu este o problemă care se rezolvă peste noapte, printr-o ordonanţă sau o lege, e nevoie de mult mai mult pentru ca familiile să aibă încredere în viitor, să îşi dorească să se bucure de cât mai mulţi copii în linişte şi prosperitate. Profesorul Gheţău arată în studiul său că, pentru a echilibra la limită această previziune, începând din 2013 şi până în 2075 am avea nevoie de o rată a fertilităţii de 2,1 copii. Anul 2013 e aproape trecut şi fiecare an care trece ne apropie de acel viitor în care oamenii vor fi o povară pentru semenii lor. Acesta este apelul unei mame. Lăsaţi, stimaţi colegi, luptele mărunte şi declaraţiile "incendiare", şi haideţi să începem să construim o Românie în care venirea pe lume a unui copil să nu fie privită cu scepticism şi spaimă de către părinţi, dar pentru asta e nevoie să acţionăm atât prin politici publice care să stimuleze creşterea demografică, cât şi printr-o schimbare de mentalitate! Am observat că în politica din România, rar sau aproape niciodată, nu discutăm de strategii pe termen lung sau dacă discutăm, cel mai lung termen este de câţiva ani. Aici vorbim de schimbarea mentalităţii pentru zeci de ani de acum înainte. Sunt convinsă că vă daţi seama ce bază solidă şi ce seriozitate implică o astfel de măsură. Vă rog, haideţi să începem să gândim şi aşa, pentru România secolului viitor! Veţi vedea, din această perspectivă, cât de "nearzătoare" devin declaraţiile şi replicile cu care ne-am obişnuit să ieşim în mass-media atunci când e vorba de politică. Dacă vrem ca familiile noastre şi ale celor dragi să aibă un viitor, trebuie să începem să-l construim acum. Avem nevoie de politici publice, dar cel mai mult avem nevoie de stabilitate, de predictibilitate şi de o atmosferă de încredere. Fără acestea, chiar, riscăm să dispărem încet ca naţiune! |



