Angel Tîlvăr
Angel Tîlvăr

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 decembrie 2014

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.122/2014
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 decembrie 2014

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.27 Angel Tîlvăr - declaraţie politica "2 decembrie - Ziua internaţională a abolirii sclaviei";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Domnul Angel Tîlvăr:

"2 decembrie - Ziua internaţională a abolirii sclaviei"

Ziua internaţională de comemorare a comerţului cu sclavi şi a abolirii acestuia a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în cadrul celei de-a 29-a sesiuni a Conferinţei Generale, de la Paris, din noiembrie 1997, prin Rezoluţia nr. 40.

Cuvântul "sclav" provine din cuvântul bizantin "sklabos", prin care se desemnau popoarele slave. Motivul din spatele acestei întrebuinţări este obiceiul vikingilor de a captura slavi şi a-i vinde romanilor ca sclavi. Termenul nu datează mai devreme de anul 580, întrucât înainte se folosea "servus" pentru toate tipurile de servitor, în robie sau liberi.

Primele documente care atestă prezenţa sclaviei într-o mare civilizaţie sunt cele din Mesopotamia, însă într-o formă limitată. În Egiptul Antic, mai ales în perioada Imperiului Nou, un anumit număr de sclavi caracteriza o anumită importanţă socială. Cei mai mulţi indivizi deveneau sclavi în urma capturării lor în timpul războaielor sau prin răpire. Sclavia, ca practică socială şi economică, s-a dezvoltat în antichitatea greco-romană. În Europa, sclavia a cunoscut un declin foarte lent în Evul Mediu, dar a fost înlocuită treptat de feudalism. Acest regim politic era caracterizat prin proprietatea nobiliară asupra pământului şi, parţial, asupra ţăranilor. Sclavia a reapărut pe o scară largă, după modelul roman, în lumea musulmană şi în Bizanţ. La sfârşitul secolului al XV-lea, sclavia era aproape eradicată în Europa.

Sclavia a fost oficializată în Virginia în 1654, când Anthony Johnson, un bărbat de culoare, a convins tribunalul că servitorul său, John Casor, tot de culoare, este proprietatea sa pe viaţă. Johnson fusese adus în Virginia ca servitor, dar a reuşit să-şi plătească datoriile şi astfel să se elibereze de obligaţii. Curtea a decis în favoarea lui Johnson şi se naşte statutul de sclav în Virginia. Johnson s-a îmbogăţit şi a început să importe sclavi negri din Africa.

Libertatea faţă de sclavie este un drept fundamental al omului, drept recunoscut în articolul 4 al Declaraţiei Drepturilor Omului a Naţiunilor Unite.

Convenţia cu privire la sclavie, semnată de Societatea Naţiunilor pe 25 septembrie 1926 (în vigoare din 9 martie 1927) aboleşte sclavia şi creează un mecanism internaţional care urmăreşte aplicarea convenţiei. Convenţia suplimentară cu privire la abolirea sclaviei, traficului cu sclavi şi a instituţiilor şi practicilor analoge sclaviei a fost adoptată la 7 septembrie 1956 de Conferinţa plenipotenţiarilor Naţiunilor Unite convocată în aplicarea dispoziţiilor Rezoluţiei 608 (XXI) a Consiliului economic şi social din 30 aprilie 1956. Ea a intrat în vigoare la 30 aprilie 1957, conform dispoziţiilor art. 13. România a ratificat Convenţia la 13 noiembrie 1957, prin Decretul nr. 375/1957.

În 2014, UNESCO marchează 20 de ani de la lansarea "Slave Route Project" (Proiectul Ruta Sclaviei), în 1994, în Ouidah (Benin), zi prin care se evidenţiază faptul că ignoranţa sau ascunderea unor evenimente istorice majore constituie un obstacol în calea înţelegerii reciproce, a reconcilierii şi cooperării între popoare. Proiectul a avut un impact semnificativ şi a contribuit la recunoaşterea comerţului cu sclavi şi a sclaviei ca fiind o crimă împotriva umanităţii de către Organizaţia Naţiunilor Unite, la Conferinţa mondială împotriva rasismului, de la Durban, din 2001.

Ediţia din 2014 a Zilei internaţionale de comemorare a comerţului cu sclavi şi a abolirii acestuia marchează şi 50 de ani de la lansarea proiectului "General History of Africa" (Istoria generală a Africii), care a contribuit, de asemenea, la o înţelegere mai corectă a acestui fenomen.

Cu toate că trebuie să ne gândim la abuzurile comise în trecut pentru a învăţa din greşelile comise, în acelaşi timp trebuie să fim vigilenţi şi să căutam să eliminăm formele moderne de sclavie care continuă să afecteze milioane de bărbaţi, femei şi copii, peste tot în lume. În prezent, una dintre cele mai răspândite forme de sclavie în lume este traficul de persoane, fenomen ce a luat o amploare din ce în ce mai mare, fiind una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă societatea modernă.