Dezbateri parlamentare

Domnul Beniamin Todosiu:

"Sănătatea românilor - trebuie mai multă educaţie şi prevenţie!"

România trebuie să îşi consolideze sistemul de sănătate punând accent pe programele de prevenţie şi pe educaţia pentru sănătate a românilor. În prezent, suntem printre ţările din Uniunea Europeană cu cele mai scăzute speranţe de viaţă. Potrivit profilului de ţară din 2021 în ceea ce priveşte sănătatea, document realizat de Comisia Europeană, speranţa de viaţă în România a crescut cu peste patru ani între 2000 şi 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului pandemiei de COVID-19. Există o disparitate de gen majoră, femeile trăind cu aproape opt ani mai mult decât bărbaţii. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalităţii, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces.

Comportamentele riscante în materie de sănătate contribuie la aproape jumătate din totalul deceselor. Rata consumului de alcool şi a alimentaţiei nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea şi fumatul în rândul adolescenţilor sunt ridicate şi au crescut constant în ultimele două decenii.

Cheltuielile pentru sănătate în România au crescut în ultimul deceniu, dar rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu - atât ca procent din PIB, cât şi ca pondere pe cap de locuitor. În 2019, aproximativ 44% din cheltuielile pentru sănătate au fost alocate serviciilor spitaliceşti, ceea ce reprezintă cel mai mare procent la nivelul ţărilor UE. Deşi ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate este ridicată şi în concordanţă cu media UE, plăţile directe sunt peste media UE şi sunt dominate de costurile farmaceutice în ambulatoriu.

Aceste date statistice ne demonstrează că România nu are dezvoltate şi funcţionale programele naţionale de prevenţie şi nu îşi educă propriii cetăţeni pentru a înţelege ce înseamnă un comportament preventiv şi o viaţă sănătoasă.

Una dintre problemele cu care se confruntă tot mai mulţi români este obezitatea, creşterea în greutate fiind asociată cu numeroase alte afecţiuni medicale.

Astfel, obezitatea şi supraponderea afectează aproximativ 73% din populaţia adultă a ţării.

În urma interpelărilor pe care le-am adresat ministrului sănătăţii, am aflat că de 7 ani municipiul Bucureşti (18.702 pacienţi internaţi în 2021), judeţul Cluj (9.395 pacienţi internaţi în 2021) şi judeţul Iaşi (7.409 pacienţi internaţi în 2021) sunt fruntaşe la numărul persoanelor care suferă de obezitate morbidă şi care au nevoie de spitalizare. Vârsta medie a pacienţilor este de 55 ani, însă nu avem parte de situaţii mai fericite nici în celelalte judeţe ale ţării, fiecare având un număr considerabil de persoane care suferă de obezitate: Constanţa - 6.669, Prahova - 6.454, Suceava - 6.226, Bihor - 5.976, Argeş - 5.923, Bacău - 5.649, Maramureş - 5.533.

Chirurgia obezităţii este cunoscută şi sub denumirea de chirurgie bariatrică şi reprezintă tratamentul modern indicat pacienţilor care suferă de obezitate morbidă. Din păcate, spitalele de stat nu tratează această afecţiune corespunzător, acest lucru fiind evidenţiat de numărul de operaţii bariatrice care se efectuează pe an în spitale. În ultimii 5 ani, spitalul care a realizat cele mai multe operaţii de acest gen este unul privat, 446 de operaţii în 2021. Doar 10 spitale private au efectuat operaţii bariatrice în România în anul 2021, însă numărul acestora este considerabil mai mare decât intervenţiile efectuate în cele 34 de spitale de stat.

Procedurile chirurgicale bariatrice reprezintă o intervenţie medicală care poate salva viaţa pacienţilor cu obezitate morbidă. Din păcate, în România, tratamentul nu este decontat de stat, iar medicii nu informează pacienţii despre această posibilitate care le poate salva şi prelungi viaţa.

Este unul dintre exemplele din sistemul medical românesc, în care prevenţia şi educaţia pot fi mult mai ieftine decât tratarea bolii. Lipsa unor programe naţionale coerente de prevenţie, adaptate realităţii privind sănătatea românilor, duce la situaţia actuală. Aproape jumătate din sumele din sănătate merg pe servicii spitaliceşti, procentul fiind cel mai mare între statele membre ale Uniunii Europene. Ca pondere din PIB, România a cheltuit 5,7% pentru sănătate, al doilea cel mai scăzut nivel din ţările membre.

De ce anume are nevoie sistemul de sănătate din România? În primul rând, are nevoie de educaţie şi prevenţie, primul pas care poate duce la o populaţie mai sănătoasă şi la scăderea presiunii pe serviciile spitaliceşti. De asemenea, sistemul de sănătate trebuie ajutat cu o legislaţie care să intervină în problemele grave care determină principalele afecţiuni considerate cauze ale mortalităţii în România.