Dezbateri parlamentare

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Etnobotanici 2011"

Laxitatea legislativă şi creşterea gradului de anomie socială a dus la apariţia unui nou fenomen tradus practic prin înregistrarea unei noi patologii: intoxicaţia voluntară cu produse aşa zis etnobotanice. Termenul este extrem de popular şi este folosit în accepţiunea de droguri legale pe bază de plante dar în acelaşi timp este şi incorect existând o discrepanţă crasă între etimologia cuvântului şi sensul atribuit. Cert este că sub această denumire sunt grupate o serie de combinaţii de plante dar şi de produse de sinteză cu efecte halucinogene care de multe ori scapă de sub interdicţia legii privind consumul de droguri.

Secundar consumului acestor substanţe au apărut în Unităţile de Primire a Urgenţelor pe parcursul anului 2009 şi începutul anului 2010, numeroşi pacienţi cu acuze serioase şi polimorfe care au impus instituirea de varii manevre terapeutice.

În perioada 1 ianuarie 2009 - 28 februarie 2010 s-au prezentat în UPU un număr de 121 de pacienţi cu diverse simptome induse de consumul de produse halucinogene care nu se aflau la acel moment în afara legii. 98 dintre aceştia au fost bărbaţi, reprezentând 81% din lot, iar 23 femei (19%). Vârsta acestora a variat între 15 şi 53 de ani, cu o vârstă medie de 23,61 ani şi o deviaţie standard de 6,23 ani. Au fost înregistraţi următorii parametri: sex, vârstă, mediul de provenienţă, statutul socio-profesional, intervalul orar al consumului, ziua săptămânii în care s-a produs ingestia, asocierea consumului de alcool, comorbidităţi asociate, necesitatea internării. Datele au fost prelucrate cu programul SPSS 10.0 pentru Windows folosindu-se teste de analiză de frecvenţă pe sectoare de date, analiză încrucişată, teste de comparare a mediilor (ANOVA şi T-test) şi teste non-parametrice (Mann-Whitney U pentru 2 eşantioane independente şi chi-pătrat)

Rezultate

Distribuţia pe sexe care a fost deja prezentată la material şi metodă relevă o abatere mare faţă de distribuţia pe sexe a judeţului Iaşi care este 49,4% reprezentată de bărbaţi şi 50,6% de femei, aplicarea testului chi-pătrat relevă un indice de confidenţă p<0,0001. Şi repartiţia pe medii de provenienţă a lotului este foarte diferită de distribuţia la nivelul judeţului. În lotul studiat 88,4% (N=107) au fost din oraş iar 11,5% (N=14) din mediul rural în timp ce distribuţia oficială a judeţului este de 47,26% în oraş şi 52,74 în mediul rural, p<0,0001. Analiza încrucişată a datelor referitoare la sex şi mediul de provenienţă este redată în tabelul 1. Aplicarea testelor nonparametrice nu relevă diferenţe semnificative de distribuţie pe mediul de provenienţă funcţie de sex, p=0,092.

Profilul socio-profesional al acestor pacienţi este dominat de cei fără ocupaţie reprezentând 45,5% (N=55), urmaţi de studenţi - 26,4% (N=32), salariaţi - 17,4% (N=21), elevi - 9,1% (N=11) şi doi pensionari (1,7%).

Tabelul 1 - Distribuţia pe sexe şi mediul de provenienţă a subiecţilor din lotul studiat.

Distribuţia pe sexe şi grupe ocupaţionale este reprezentată în figura 1. Testele statistice aplicate pentru distribuţía pe sexe şi tipuri ocupaţíonale nu indică diferenţe semnificative între sexe (p=0,553).

Figura 1. Distribuţia pe sexe şi grupe ocupaţionale

Intervalul orar în care s-au prezentat aproape jumătate dintre pacienţi (49,6%, N=60) a fost cel cuprins între 22 şi şase dimineaţa. După amiaza şi seara, adică între 15 şi 22, s-au prezentat 31,4% (N=38) şi cei mai puţini au venit în cursul dimineţii între 6 şi 15, adică 23 de pacienţi reprezentând 19%. Analiza încrucişată dintre datele privind intervalul orar de prezentare şi sex nu arată o distribuţie diferenţiată funcţie de acesta din urmă. În figura 2 este redată distribuţia prezentărilor pe fiecare oră în parte. Se observă trei vârfuri de prezentare: la orele 23 şi 0 cu câte 10 pacienţi şi la ora 22 cu 12 pacienţi. Un număr important de pacienţi de pacienţi, respectiv câte 7, s-au prezentat la orele 20, 21, 1,2 şi 4. În afara intervalului 22 - 6 a fost remarcat ca vârf de prezentare ora 16 când au fost înregistraţi 8 pacienţi.

Crosstabularea datelor privind intervalul orar de prezentare şi categoria ocupaţională (redată în tabelul 2) arată că pentru salariaţi se observă o distribuţie relativ uniformă pe toate cele trei intervale orare, în timp elevii practic s-au prezentat doar după amiaza (N=5) şi noaptea (N=5) în proporţii egale. Şi cei fără ocupaţie s-au prezentat în mică măsură dimineaţa (N=8 - 14,5%) şi în procente asemănătoare după-amiaza (N=22 reprezentând 40%) şi noaptea (N=25 - 45,4%)

Figura 2 - Distributia pacientilor în functie de ora prezentarii

Tabelul 2 - Distributia pacientilor functie de ocupatie si intervalul orar al prezentarii

Studentii au fost înregistrati în marea majoritate noaptea (71,87% - N=23) în timp ce prezentarea pe intervalele diurne a fost asemanatore si de mica amploare: 12,5% (N=4) dupa amiaza si 15,6% (N=5) dimineata. Se desprinde astfel ipoteza ca apartenenta la o anumita grupa ocupationala atrage consumul într-un anumit interval orar. Ipoteza este confirmata de testele de compararea mediilor care releva un indice de confidenta p=0,046.

Un alt factor luat în studiu a fost ziua prezentarii. S-a constatat ca a existat o crestere aproape lineara a numarului de cazuri pe masura înaintarii în zilele saptamânii (figura 3). Astfel lunea s-au prezentat 8 cazuri, martea si miercurea câte 11, joia au fost 14 cazuri, vinerea 25, sâmbata s-a înregistrat un mic recul fiind 22 de cazuri iar duminica s-a marcat maximul de prezentari - 30 de pacienti.

Considerând weekendul ca fiind cuprins în intervalul dintre vineri ora 14 si luni ora 5 s-au înregistrat 47 de cazuri pe parcursul saptamânii si 74 la sfârsitul de saptamâna. S-a efectuat crosstabularea datelor privitoare la perioada din saptamâna a prezentarii cu cele privitoare la sex si cele referitoare la categoria socio-profesionala.

Figura 3 - Distribuţia pacienţilor pe zilele săptămânii

Figura 4 - Distribuţia pacienţilor în funcţie de grupa ocupaţională şi perioada săptămânii în care s-a făcut prezentarea

În urma acesteia s-a constatat că dintre cei 98 de pacienţi bărbaţi, 37 (37,75%) au fost înregistraţi în zile de lucru iar 61 (62,24%) în weekend. În acelaşi timp 43,47% intre femei (N=10) s-au prezentat în cursul săptămânii de lucru şi 56,52% (N=13) în weekend. Aparent femeile au avut tendinţa să aibă o distribuţie mai uniformă a prezentărilor de-a lungul săptămânii, însă testele statistice aplicate nu confirmă ipoteza (p=0,322).

Distribuţia pacienţilor în funcţie de perioada săptămânii în care s-a făcut prezentarea şi categoria socio-profesională este concretizată în tabelul ilustrat în partea inferioară a figurii 4 şi ilustrat grafic în partea superioară a ei. Se poate observa că în timp ce pentru elevi, salariaţi şi pensionari diferenţele dintre prezentările din cursul săptămânii şi cele din weekend nu sunt prea mari, pentru cei fără ocupaţie diferenţa creşte (40% vs. 60%) şi este maximă la studenţi (29% vs. 71%). Testul global de compararea mediilor nu relevă o diferenţă între grupele socio-profesionale din acest punct de vedere (p=0,574) dar relevă o diferenţă între studenţi şi celelalte grupe, în sensul că aceştia prezintă cea mai mare predispoziţie de consum în weekend (p=0,02).

Am mai analizat în ce măsură aceşti pacienţi au consumat şi alcool, motiv pentru care s-a dozat alcoolemia la toţi. S-a constatat că etilismul s-a asociat doar la 16 pacienţi (13,2%). Dintre aceştia 15 au fost bărbaţi. Alcoolemia minimă depistată a fost de 0,39g/L, cea maximă de 3,89 g/L, alcoolemia medie fiind de 1,39g/L cu deviaţie standard de 1,04g/L. În tabelul 3 sunt reprezentate datele analizei încrucişate dintre datele privind consumul de alcool cu cele despre existenţa consumului de alcool. Testul ANOVA de compararea mediilor arată existenţa unei diferenţe semnificative per global între diferitele grupe ocupaţionale şi consumul de alcool, p=0,004. Folosirea testului T comparând câte două grupe ocupaţionale sunt identificate diferenţe semnificative doar în ceea ce priveşte categoria studenţilor, în sensul că aceştia au consumat mai rar alcool în comparaţie cu cei fără ocupaţie (p=0,016) şi cu salariaţii (p=0,05).

Tabelul 3 - Consumul de alcool asociat în functie de categoria ocupationala

Nu în ultimul rând a fost apreciată severitatea dezechilibrelor clinice induse de consumul de astfel de produse prin prisma necesităţii internării. 95 de pacienţi (78,5%) au fost trataţi ambulatoriu, în timp ce 26 de pacienţi (21,5%) au necesitat internare în Compartimentul de Toxicologie al Clinicii Medicale. Am încercat identificarea factorilor care au dus la internarea pacienţilor. Din acest motiv, au fost făcute întâi crosstabularea dintre datele despre internare cu cele referitoare la: sex, mediul de provenienţă, ocupaţie, prezentarea în weekend, intervalul orar de prezentare, asocierea consumului de alcool, asocierea de comorbidităţi. Ulterior au fost aplicate teste de compararea mediilor (ANOVA şi Test). S-a constatat, astfel, că există factori care nu au influenţat internarea, şi anume intervalul orar de prezentare (p=0,783) şi prezenţa comorbidităţilor (p=0,929).

Pe de altă parte, s-a constatat că existenţa simultană şi a unui grad de etilism acut a constituit factor ce a influenţat negativ internarea, adică internarea a fost mai frecventă printre cei fără consum de alcool (p=0,034). De asemenea, au fost mai frecvent internate femeile (p<0,0001), cei din mediul urban (p=0,001) şi persoanele prezentate în weekend (p=0,05).

În ceea ce priveşte categoria ocupaţională, s-a constatat că nu a influenţat în ansamblu internarea (p=0,915), însă studenţii au fost internaţi în proporţie semnificativ mai mare decât pensionarii (p=0,024).

Discuţii

Datele înregistrate în acest studiu fac referire la o perioadă de 14 luni, din momentul în care fenomenul a căpătat o amploare măsurabilă printr-o adresabilitate constantă în UPU şi până la scoaterea în afara legii a acestui tip de substanţe.

Concluzii

Se poate susţine, în urma analizei statistice, că pacientul consumator de substanţe psihotrope legale în perioada menţionată este:

• în peste 80% din cazuri bărbat;
• aproximativ 90% dintre subiecţi provin din mediul urban;
• vârsta medie 23 +/- 6 ani;
• în aproape 50% din cazuri nu are ocupaţie;
• se prezintă cel mai des în weekend şi în intervalul orar 20,00 - 03,00;
• de cele mai multe ori este suficient tratamentul ambulatoriu.

Comparativ cu perioada consemnată se poate analiza profilul consumatorului de etnobotanice în 2011.

În aceasta perioadă se constată că 90,48% din consumatori sunt bărbaţi din urban (în 83,33%) din care 66,67% sunt fără ocupaţie, iar peste 30% sunt reprezentaţi de elevi şi studenţi. Îngrijorător este faptul ca aproape un sfert (23,8 %) din consumatorii din această categorie sunt elevi. Se constată tendinţa de uniformizare pe parcursul zilelor săptămânii, astfel încât dacă iniţial se putea spune că aveam un consum preponderent de weekend cu tentă recreaţională, acum avem o creştere a consumului în zilele lucrătoare. Aceasta sugerează instalarea dependenţei. Totodată se constată că aproape 2/3 din prezentări sunt diurne (intervalul 6-18) cu maxim între orele 12-18 (40,48%) Peste 20% din consumatori au vârste sub 18 ani, iar 45,23% au vârsta până în 20 de ani. În ceea ce priveşte formele clinice se constată creşterea celor caracterizate prin tulburări de comportament (suicid, agresivitate). Deşi 20% din cazuri asociază fenomene de insuficienţă respiratorie nu s-a înregistrat niciun caz de edem pulmonar acut. Tulburările digestive se manifestă ca un sindrom dispeptic, dar nu s-a înregistrat niciun caz de hemoragie digestivă.

Legea este deficitară în sensul că efectul ei este limitat de existenţa unei liste de produse interzise. Din acest motiv, alte categorii de produse, necuprinse în listă, pătrund pe o piaţă cu o dinamică uimitoare. Din acest motiv continuă să se prezinte pacienţi cu simptomatologie polimorfă, secundar ingestiei de produse psihotrope legale.

Referirile bibliografice pe această temă sunt destul de reduse, marea majoritate a lucrărilor publicate făcând referire la drogurile de mare risc. Mai multe lucrări fac referire la categorii separate de astfel de substanţe, legale în ţările respective: cannabis (1), metildioxidmetamfetamină (MDMA/Extasy) (1,2), ayahuasca (3). Îngrijorător este faptul că toţi autorii semnalează faptul că pacienţii sunt tineri, de multe ori elevi, şi care consideră această activitate recreaţională (4,5).

Studiile de supraveghere, pe mai mulţi ani şi pe perioade de mai mulţi ani, arată tendinţa acestor consumatori în primul rând de a-şi mări dozele şi, în al doilea rând, de trecere de la drogurile legale la cele ilicite (6,7).