Dezbateri parlamentare

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Clasa zero, aberaţie portocalie impusă în numele reformei"

De câteva zile, "reforma" lui Funeriu în educaţie începe să-şi arate "roadele", poate mai repede decât ne-am fi aşteptat. Părinţii şi deopotrivă copiii se confruntă cu evenimente neobişnuite pentru ei până acum. Mult-trâmbiţata reformă a lui Funeriu loveşte de această dată în copiii de 5-7 ani, care se pregătesc să meargă pentru prima dată la şcoală.

Din 29 februarie, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - cam lungă denumirea şi specializările! - a publicat spre dezbatere programele şcolare pentru clasa pregătitoare, cunoscută şi sub "inspirata" denumire de "clasa zero". Încă de la punctul de pornire, adică de la zero, avem de a face cu un plan mai mult decât ambiţios, cu nu mai puţin de opt discipline. Asta în cel mai bun caz, pentru că unele dintre acestea sunt adevărate complexe disciplinare: Comunicare în limba română, Educaţie pentru societate, Religie, Matematică şi explorarea mediului, Muzică şi mişcare, Tehnologii de informare şi comunicare, Educaţie fizică şi sport, Consiliere şi arte vizuale şi lucru manual. Argumentul principal pentru introducerea acestei "reforme" este legat de alinierea la situaţia educaţională internaţională... Perfect, aşa o fi, dar oare copilaşii din ţările progresiste au o programă la fel de românească precum a noastră? Este din ce în ce mai uimitor să vezi câte aberaţii se impun în România în numele reformei!

Că măsura este aberantă se poate dovedi prin mai multe probe, de la lipsa personalului calificat la logistica adecvată, ajungând până la problemele de ordin familial, însă argumentele zdrobitoare nu sunt acestea, ci unul mult mai de bun-simţ: furtul copilăriei, împovărarea copilului cu nişte sarcini mult peste specificul vârstei. Aflaţi la vârsta la care se modelează, copiii vizaţi de "reforma" lui Funeriu au nevoie de o anumită siguranţă, de nişte profesori răbdători şi instruiţi, de un decor cât mai puţin ostil, care să-i atragă şi să-i facă să înţeleagă că şcoala este o parte frumoasă a vieţii, a copilăriei, şi nu un chin.

Mai în glumă, mai în serios, observăm în aceste zile cum reformiştii portocalii sunt în stare să pună în pericol chiar şi expresiile populare româneşti, proverbul "cei şapte ani de acasă" nemaifiind practic de actualitate în condiţiile în care copiii vor merge la şcoală de la 5 ani!

Ceea ce au uitat cei care noaptea se visează mari reformatori ai educaţiei, de genul Daniel Funeriu, Oana Badea sau Cătălin Baba, este faptul că nu vorbim despre o poveste oarecare, ci despre viitoarele generaţii, pentru care ne facem, într-un fel sau altul, responsabili.

Şi pentru că în această ţară, condusă haotic de "urmaşii lui Traian Băsescu", toate lucrurile merg prost, iar reformele sunt transformate în antireforme, iată că şi înscrierea în clasa pregătitoare, programată pentru luni dimineaţă la ora 9,00, a luat startul cu stângul, în cel mai neaoş stil: programul folosit pentru înscrierea copiilor nu a funcţionat timp de două ore, astfel că părinţii care au încercat să-şi înscrie copiii în acest timp au fost rugaţi să revină mai târziu. Altfel spus, părinţii au constatat în cel mai direct mod incompetenţa şi amatorismul guvernării portocalii în domeniul educaţiei. Pe răbdarea şi nervii lor!

Reforma, ca şi orice hotărâre ce priveşte sistemul educaţional, trebuie gândită şi aplicată în beneficiul copiilor şi părinţilor, nu spre bulversarea şi pedepsirea lor. În epoca lui Traian Băsescu însă, toate deciziile guvernării par a fi menite să condamne oamenii la suferinţe repetate.

Dacă tot nu sunteţi în stare să demaraţi un program fără a crea un întreg haos în jur, ba pentru că a căzut sistemul informatic, ba pentru că au fost căderi de tensiune, domnilor guvernanţi, poate în viitorul apropiat cade şi preşedintele Băsescu şi rezolvăm problemele o dată pentru totdeauna!