Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2014
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/2014
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2014 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2014
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.28 | Sorin-Avram Iacoban - declaraţie politică: - "Trebuie să reparăm o nedreptate!"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Trebuie să reparăm o nedreptate!" În urma sesizărilor unor istorici de renume din ţară, dintre care menţionez numele domnului Ioan Silviu Nistor, Mircea Dogaru sau Gheorghe Dumitraşcu, m-am aplecat şi eu asupra problematicii stemei statului român, mai ales în ceea ce priveşte reprezentarea românilor transilvăneni. Sunt surprins de faptul că stema aprobată în 1992 păstrează aceleaşi elemente de acum 400 de ani, fapt ce trebuie corectat inadmisibil, deoarece în ultimul "cartier" al stemei oficiale, destinat provinciei Transilvania, lipseşte cel mai important element naţional, şi anume, românitatea. În speţă, sunt reprezentaţi secuii prin soarele şi luna, ungurii prin pasărea legendară Turu şi saşii prin cele şapte cetăţi. Situaţia este nedreaptă deoarece, în acest moment, ne găsim în faţa unei steme a Transilvaniei, configurată heraldic în 1595, când s-au constituit şi sigilii cu aceeaşi reprezentare, în timpul lui Sigismund Bathory, stema fiind moştenită, de fapt, încă din 1521, din timpul Regelui maghiar Ioan Zapolya, în 1595 fiind adăugaţi în plus secuii. Prefectul judeţului Alba a sesizat Guvernul în legătură cu reprezentarea românilor transilvăneni şi s-a pronunţat asupra oportunităţii şi necesităţii remedierii acestei regretabile şi grave erori. Actuala stemă nu ţine cont de realităţile prezente, dându-se o legitimitate dureroasă unor vremuri istorice, când statutul legal era recunoscut doar celor trei naţiuni "privilegiate": secui, saşi şi unguri, românii reuşind cu greu să obţină statutul de naţiune "tolerată" în propria ţară. Din punctul de vedere al actualei steme de stat, care reprezintă, printre altele, o dovadă de statalitate, românii transilvăneni au rămas tot la statutul de naţiune tolerată. După moartea lui Mihai Viteazul, s-a înlocuit stema Transilvaniei, stema sigilară reprezentată de cei doi lei afrontaţi, revenindu-se la stema consacrată în 1521. Actuala stemă consacră concepţia exclusivismului politic pe criterii etnice, soluţia la care s-a ajuns în 1992 fiind aberantă, Transilvania fiind ştirbită de elementul românesc. Tocmai din această cauză extremiştii consacră cu mai mult avânt tema autonomiei şi autodeterminării, tema autonomiei teritoriale, nici măcar culturale. Comisia Parlamentară din 1992, fără o documentare istorică adecvată, a consacrat pe actuala stemă de stat teza naţiunilor privilegiate dintre care românii transilvăneni nu fac parte. Istoricul Gheorghe Dumitraşcu, senator în 1992, care a făcut parte din comisia de mediere între Senat şi Cameră pentru Legea privind stema României, aprecia că blazonul naţional actual perpetuează şi întăreşte falsul, dând peste gură majorităţii româneşti din Transilvania, pe care o coboară la rangul de iobag şi la inexistenţă: "Vreau să îmi exprim regretul că făcând parte din comisia de mediere am greşit. Stema de astăzi perpetuează reprezentarea Transilvaniei fără români. Am dormit în cizme!", declara, vizibil afectat şi ruşinat, istoricul şi senatorul român. Dragi colegi parlamentari şi domnule prim-ministru, sunt bucuros că, în acest an, ziua maghiarilor de pretutindeni s-a desfăşurat fără incidente, rezumându-se doar la depunere de coroane de flori, intonări de imnuri, discursuri şi slujbe religioase, parade în costume de husari şi discursuri care în marea lor majoritate nu au fost politizate, ci au dezbătut doar problematica zilei de 15 martie. Felicit Guvernul şi autorităţile locale pentru că nu au dat curs şi nu au participat la provocări, însă, în actuala situaţie de calm social, care se regăseşte în ţară, în care cu excepţia unor elemente extremiste nu mai avem incidente între populaţia majoritară şi minorităţi, trebuie rezolvată şi problema reprezentării românilor transilvăneni pe stema ţării, pentru că actuala soluţie găsită în 1992, în ceea ce priveşte blazonul naţional, este nedreaptă, nu respectă adevărul istoric şi incită la manifestări extremiste. Pe această cale îmi iau angajamentul pentru propunerea şi susţinerea unui proiect de lege care să modifice, în sensul adevărului istoric, Legea stemei de stat, proiect pe care am credinţa că îl veţi susţine şi dumneavoastră, inclusiv colegii de la UDMR, pentru că adevărul istoric trebuie să aibă prioritate în faţa disputelor politice. |



