Dezbateri parlamentare

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Cum le redăm demnitatea celor puşi la stâlpul infamiei cu acuzaţii denigratoare?"

Mă adresez plenului Parlamentului României pentru a trage un semnal de alarmă în legătură cu un fenomen extrem de îngrijorător, care a luat amploare în peisajul mediatic în ultima vreme, atingerea gravă adusă demnităţii, vieţii private, onoarei şi reputaţiei unor persoane publice sub privirile pasive ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Nu vorbesc doar despre "circul televizat" al arestărilor, descinderilor cu mascaţi, alimentate de anchete din care se scurg informaţii către presă. La fel de grav este nivelul fără precedent atins de acuzaţiile directe, repetate, fără dovezi practicate de unele posturi de televiziune. N-am uitat nici campania prezidenţială şi acuzaţiile halucinante lansate pe piaţă.

Într-atât ne-am obişnuit cu infamia, încât cei împroşcaţi cu noroi renunţă să-i mai tragă la răspundere pe vinovaţi, de teama unor campanii de denigrare care le pot compromite definitiv imaginea publică şi viitorul. Pentru o persoană publică, reputaţia este bunul cel mai de preţ şi cel mai uşor de murdărit.

Vă întreb, de aceea, cum le redăm demnitatea celor supuşi oprobriului public prin "justiţia televizată", dar pentru care instanţele pronunţă în final verdictul nevinovat? Cum le redăm demnitatea şi dreptul la propria imagine celor puşi la stâlpul infamiei cu acuzaţii denigratoare, fără dovezi?

Pentru ca aceste practici mediatice toxice să înceteze e nevoie de o serie de gesturi publice, în primul rând, spre CNA. Acesta trebuie să-şi recapete rolul şi misiunea de a fi garantul interesului public, de a asigura respectarea de către posturile de televiziune şi radio a normelor privind informarea corectă, viaţa privată, demnitatea umană.

E nevoie de o recitire a Legii audiovizualului, pentru că nimic din prevederile acesteia nu permite şi nu justifică abuzurile la care asistăm în prezent. Vă reamintesc că Legea şi Codul audiovizualului le impun "furnizorilor de servicii media să respecte libertăţile şi drepturile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine".

Un alt gest public trebuie îndreptat spre oamenii politici integri, nepătaţi să-şi apere cu fermitate demnitatea şi reputaţia. Un altul, spre media, care să aibă ca scop curăţarea spaţiilor de emisie de limbajul injurios, penal.

Nu în ultimul rând, e nevoie de gesturi care să invite la un alt tip de limbaj public: convocări în faţa comisiilor parlamentare de specialitate (mass-media şi juridică), emisiuni la Societatea Română de Televiziune care să promoveze modele europene de bune practici în materie etc.

Este de la sine înţeles că niciunul dintre aceste demersuri nu va pune sub semnul îndoielii principiul fundamental al libertăţii presei, ci va întări dreptul publicului la o informare corectă.

România nu va putea fi resetată şi reaşezată pe principiile integrităţii şi decenţei fără un limbaj public civilizat, de tip european, şi fără responsabilizarea celor care abuzează de libertatea cuvântului.

Legea audiovizualului:

Art. 3 (1) Prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului.

Codul audiovizualului:

Art. 30 - Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine.

Art. 31 - În sensul prezentului cod, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influenţează societatea sau o comunitate, în special cu privire la:

a) prevenirea sau probarea săvârşirii unei fapte cu incidenţă penală;

b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice;

c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care afectează publicul.

Art. 32 - (1) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor.

(2) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată.

Art. 41 - (1) Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza:

c) imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane. Fac excepţie cazurile umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar acordul persoanei în cauză sau al familiei.

Art. 42 - (1) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane aflate în stare de reţinere sau arest, fără acordul acestora.

(2) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane executând o pedeapsă privativă de libertate, cu excepţia situaţiilor în care acestea demonstrează încălcări ale unor drepturi sau există un interes public justificat.

(3) Imaginile şi/sau înregistrările cu persoane aflate în stare de reţinere, arest sau care execută o pedeapsă privativă de libertate nu trebuie prezentate într-un mod excesiv şi nerezonabil.