Dezbateri parlamentare

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Agricultura este un sector strategic. Fără hrană, omul moare!"

Agricultura României, în anul 2021, traversează o perioadă dificilă, generată de pandemia COVID-19 şi de seceta pedologică extremă din anul 2020.

Ca urmare a publicării în dezbatere publică a Proiectului Legii bugetului aferent anului 2021 pentru agricultură, ca urmare a numeroaselor întâlniri ale Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare cu reprezentanţii Ministerului, ai Guvernului, au fost date asigurări cu privire la luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu. În schimb, membrii Asociaţiei sunt nemulţumiţi şi protestează pentru:

• nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamităţi naturale în agricultură - pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă;
• desconsiderarea sectorului economic numit agricultură;
• încurajarea falimentului sectorului zootehnic, prin lipsa producţiei vegetale;
• posibila închidere a activităţii exploataţiilor agricole, care va duce la preluarea exploataţiilor de fonduri de investiţii, un grad mai mare de sărăcie în rândul populaţiei, un nivel ridicat al şomajului, dar şi la creşterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale.

Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deşi valoarea lor ajunge la maximum 35% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, şi hrana trebuie să reprezinte o prioritate.

În timp ce alte state membre subvenţionează suplimentar şi solicită simplificare în vederea acordării banilor europeni, România îşi penalizează fermierii, pentru că nu au acces la apă şi la infrastructură publică nici după 30 de ani de la Revoluţie. Consideraţi decizia de nealocare bugetară şi, pe cale de consecinţă, de neacordare a acestor sume, ca fiind în interesul economic al României?

Veniturile şi salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii şi profesioniştii îşi fac curaj să investească în agricultura României, încercând să asigure cofinanţarea proiectelor ori făcând credite furnizor pentru derularea activităţii, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist. Pe cale de consecinţă, unde este stimularea investiţiilor şi susţinerea tinerilor fermieri?

Din situaţiile financiare aferente lunii decembrie 2020 şi transmise ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70%, comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploataţiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Deşi au fost precipitaţii în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20%-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puţin probabil ca acesta să se refacă şi să ajungă într-un an aproape de normal. Cunoaştem cu toţii că, pentru ca fermierii afectaţi de seceta din anul 2020 să intre pe profit, este nevoie de circa 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic, şi din punctul de vedere al recoltelor, dar şi al veniturilor obţinute.

Din motive neimputabile fermierilor, aceştia au ajuns să plătească penalităţi exagerate, cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafaţă realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată Ordonanţa de urgenţă privind declararea stării de calamitate.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a purtat în permanenţă un dialog cu autorităţile şi a solicitat prin nenumărate adrese oficiale şi publice, începând cu luna iulie 2020, următoarele:

• aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare şi evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă, în conformitate cu gradul de dăunare;
• aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectaţi de seceta pedologică 2020.

S-au dat asigurări fermierilor că vor depăşi dificultăţile generate de seceta pedologică prin promovarea unei ordonanţe de urgenţă sau prin includerea în bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care, în anul 2020, au avut culturile de primăvară calamitate.

Parcurgând Bugetul MADR aferent anului 2021, constatăm că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv nu este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plăţii despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate.

Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă aproximativ 30%-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situaţiile drastice menţionate mai sus, ar asigura continuarea activităţii pe întreg lanţul agricol, având efecte pozitive pentru întreaga economie naţională.

Stimate domnule ministru al agriculturii, aveţi de gând să riscaţi destinul sectorului agroalimentar sau aveţi de gând să prevedeţi în Bugetul MADR aferent anului 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli, aferente culturilor de primăvară, calamitate de secetă?