Dezbateri parlamentare

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Restituirea timbrului de mediu se face cu casa închisă!"

Deşi a fost declarat ilegal încă de anul trecut, printr-o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi, în cele din urmă, eliminat din procedurile birocratice de înmatriculare a autovehiculelor, după intrarea în vigoare a Legii nr.1/2017, timbrul de mediu, reglementat anterior prin O.U.G. nr. 9/2013, nu se mai încasează, începând cu luna februarie a acestui an, dar nici nu se restituie celor care l-au achitat.

Chiar dacă prevederile actului normativ citat produc efecte doar pentru viitor, procedura de recuperare a contravalorii acestei taxe către contribuabilii cărora le-a fost percepută abuziv bate pasul pe loc, deşi instanţele de contencios administrativ şi fiscal din întreaga ţară au obligat prin sentinţe definitive şi irevocabile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Administraţia Fondului pentru Mediu la restituirea acestora.

Decizia înaltei instanţe europene nu reprezintă o premieră în ceea ce priveşte denunţarea unor practici de suprataxare abuzivă a înmatriculării autovehiculelor, Guvernele României perseverând şi "performând" chiar în ultimul deceniu la acest capitol.

Fie că era vorba despre taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, prevăzută la art. 214^1-214^3 din Codul fiscal, în vigoare până la data de 1 iulie 2008, ori de taxa pe poluare pentru autovehicule, introdusă prin OUG nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, sau de taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012, cu modificările ulterioare şi, în cele din urmă, de timbrul de mediu, reglementat prin OUG nr. 9/2013, toate aceste biruri au picat, succesiv, testul de legalitate al bunelor practici judiciare europene.

Dacă în ceea ce priveşte taxa specială, taxa pe poluare ori taxa pentru emisiile poluante, Executivul a conceput, în cele din urmă, o procedură de restituire cu ţârâita a contravalorii acestora, inclusiv a dobânzilor aferente, eşalonate pe o perioadă de 5 ani calendaristici, în cazul timbrului de mediu această procedură e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire.

Specialiştii în drept au constatat însă că Guvernul dă cu o mână şi ia cu două: astfel, prin abrogarea O.U.G. nr. 9/2013, impusă prin Legea nr. 1/2017, se elimina practic şi procedura administrativă de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, reglementate de art. 12 al actului normativ amintit.

Aşadar, în momentul de faţă, există mai multe categorii de contribuabili îndreptăţiţi, dar nemulţumiţi de modalitatea de recuperarea taxelor percepute abuziv: unii, abilitaţi la acest drept prin decizii definitive ale instanţelor româneşti de contencios administrativ şi fiscal, obţinute anterior anului 2016, cărora, conform deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, birul urma să li se restituie integral, inclusiv dobânzile aferente calculate până în ziua plăţii; alţii, abilitaţi prin O.U.G. nr. 40/2015 să solicite restituirea taxelor denunţate prin procedură administrativă ad-hoc, direct la ghişeele ANAF, fără să mai apeleze la sesizarea instanţelor competente; nu în ultimul rând, o altă categorie de contribuabili abuzaţi o reprezintă cei care au achitat timbrul de mediu reglementat prin O.U.G. nr. 9/2013, unii aflaţi deja în posesia unor sentinţe de restituire definitive şi irevocabile ale instanţelor judecătoreşti, alţii aşteptând miracolul reglementării unei noi proceduri administrative ad-hoc.

Oficiali ai Administraţiei Fondului pentru Mediu au declarat că valoarea sumelor încasate cu titlu de taxă specială, taxă pe poluare, taxă pe emisii poluante ori timbru de mediu depăşeşte 6 miliarde de lei, adică aproape 1,8% din PIB.

Cu toate acestea, conform informaţiilor furnizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în perioada 01 ianuarie 2016 - 13 decembrie 2016 valoarea restituirilor, inclusiv compensările, din taxa de mediu, a fost de 179.987.159, 94 de lei, deci undeva sub 3% din ceea ce s-a încasat.

Iată de ce Guvernul trebuie să reglementeze de urgenţă o nouă procedură administrativă ad-hoc, de restituire într-o singură tranşă a contravalorii tuturor acestor taxe, în primul rând către cei care au hotărâri definitive ale instanţelor în acest sens, într-un termen rezonabil de la depunerea cererii, sub sancţiunea compensării acestor creanţe, cu celelalte obligaţii bugetare ale contribuabililor.

Altminteri, lentoarea punerii în practică a deciziilor Înaltei Curţi de la Luxemburg, dar şi a celor adoptate de completele româneşti ar putea atrage din nou sesizarea instanţelor europene şi chiar sancţiuni aplicate României, cum ar fi o nouă procedură de infringement.