Dezbateri parlamentare

Doamna Vasile Cîtea:

"România unită!"

Sfârşitul de an 2018 a adus cu sine şi aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire de la 1918. A fost un secol de frământări, în care şi-a făcut loc încă o conflagraţie mondială şi mai violentă decât Marele Război, după care a venit epoca României comuniste, atât cu realizări, dar şi cu multe nerealizări şi durere. A urmat Revoluţia de la 1989 şi apoi peste 25 de ani de tranziţie grea, în care am încercat să fundamentăm un pluralism politic stabil, alături de afirmarea ansamblului drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

După 100 de ani de la Unirea tuturor teritoriilor româneşti într-un singur stat, găsim o Românie vânată de personaje iresponsabile, pentru care interesul propriu primează interesului colectiv.

Acum 100 de ani, România a asistat la un consens politic şi social care i-a permis să obţină de facto unirea teritoriilor, în decembrie 1918, dar şi recunoaşterea în drept a acestei situaţii de fapt un an mai târziu, în 1919, procesul ratificării unirii fiind terminat în anul 1920.

Din păcate, în ziua de azi asistăm la o ofensivă dusă pe toate planurile, pentru ca dezbinarea din societate să se adâncească şi să aducă cu sine, în locul stării de pace socială, o stare de nelinişte şi conflict social. În acest moment, sunt mai multe Românii - o Românie a celor trecuţi de vârsta tinereţii, care au pus umărul la desăvârşirea acestei ţări ca stat unitar; avem o altă Românie a celor tineri care caută să se afirme şi să îşi găsească locul în societatea noastră; avem o Românie a celor din ţară, după cum avem o Românie a diasporei; avem o Românie a celor care lucrează în sectorul bugetar, după cum avem o Românie a celor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul privat.

Avem o Românie a simpatizanţilor de stânga, după cum avem şi o Românie a celor care împărtăşesc valorile dreptei, dar şi o Românie a celor care îşi fac un mod de a fi din critică şi răzvrătire.

Avem mai multe Românii, când, în mod normal, ar fi trebuit să avem o singură Românie, în care să îşi găsească rostul şi tinerii, şi vârstnicii, şi bugetarii, şi cei care lucrează în sectorul privat, şi cei din ţară, şi cei din afara ţării, şi cei care împărtăşesc valori de stânga, şi cei care împărtăşesc valori de dreapta. Iar pentru acest deziderat nu ne trebuie exemple străine, nu trebuie să cercetăm situaţii de fapt de la marile cancelarii europene, nu avem nevoie de consultanţi străini sau de sociologi de la marile universităţi europene, când noi avem exemplul la noi acasă, încă de acum 100 de ani, când românii au dat mână cu mână şi au reuşit un lucru cu totul deosebit, o Românie unită, o Românie pe care nici interesele vremii nicio altă putere străină a respectivei epoci nu au reuşit să o zdruncine.

Avem nevoie de o Românie unită şi de pace socială ! Cine s-ar fi gândit, acum 100 de ani, că România va ajunge să conducă tot continentul european? Tocmai pentru acest lucru, dragi colegi şi dragi români, avem nevoie de o Românie unită, care să îşi ducă la bun sfârşit şi cu cinste mandatul încredinţat!