Dezbateri parlamentare

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul Coman?

Şi doamna Cîrligeanu este prezentă? Nu.

Domnule Coman, haideţi un pic mai repede, că suntem ca la schimbarea din teren la fotbal, când încercăm să păstrăm scorul.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

55%, 44%, 37%, 13%, 11% - acestea sunt cifrele care descriu costul vieţii pentru milioane de români: energia mai scumpă cu 55%, chirii mai mari cu 44%, motorină mai scumpă cu 37%, servicii mai scumpe cu 13% şi o inflaţie care a urcat din nou la aproape 11%.

Stimaţi colegi,

Institutul Naţional de Statistică a prezentat realitatea economică a României. Nu vorbim despre percepţii şi nici despre dispute politice. Vorbim despre cifre oficiale care arată că milioane de români sunt obligaţi să suporte costul unor decizii pe care nu ei le-au luat şi pentru care nu ei sunt responsabili. Creşterea preţurilor la energie, carburanţi şi alimente produc efecte în lanţ în întreaga economie. Atunci când costurile de producţie şi de transport cresc, toate celelalte preţuri urcă după ele. Iar pentru cetăţeanul obişnuit, această realitate se traduce prin facturi mai mari, cumpărături mai puţine şi un nivel de trai aflat sub presiune permanentă.

Nici serviciile nu au fost ocolite de acest val al scumpirilor. Chiriile au ajuns la un nivel greu de suportat pentru tot mai multe familii şi tineri aflaţi la început de drum. În acelaşi timp, mediul de afaceri este obligat să funcţioneze într-un climat marcat de costuri tot mai ridicate şi de o fiscalitate tot mai apăsătoare.

Aceste evoluţii reprezintă bilanţul economic al actualei guvernări. Ele se regăsesc în fiecare factură, în fiecare bon fiscal şi în fiecare familie care constată că veniturile nu mai ţin pasul cu scumpirile. Şi pentru ca presiunea asupra cetăţenilor să fie şi mai mare, Guvernul a ales să crească taxele şi impozitele, să reducă anumite venituri şi să transfere tot mai multe costuri către populaţie şi către mediul privat. La nivel declarativ, se vorbeşte despre competitivitate şi dezvoltare economică. În practică, însă, tot mai mulţi români simt că muncesc mai mult pentru a-şi permite mai puţin.

Inflaţia nu este doar un indicator economic, este dovada că atunci când deciziile politice sunt greşite, consecinţele nu sunt suportate de cei care le iau, ci de cetăţenii care trebuie să trăiască zilnic cu efectele lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă de la Grupul PNL mai este cineva? Nu.

De la Grupul SOS România, domnul Goidescu? Nu.

Doamna Vârgă? Nu.

Domnul Pîclişan? Nu.