Dezbateri parlamentare

Domnul Vlad-Alexandru Cosma:

"Integrarea europeană a Republicii Moldova şi colaborarea regională cu România, în perspectiva unirii celor două state"

În urmă cu câteva zile am participat, alături de reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova şi membri ai Guvernului României, la festivitatea prilejuită de Ziua Naţională a Republicii Moldova.

Cu această ocazie, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova a lansat proiectul primului parc industrial din Republica Moldova. Este vorba despre un Parc industrial de tip greenfield, care se va întinde pe o suprafaţă de 40 de ha la marginea oraşului Cimişlia. Valoarea investiţiei va fi de 70 milioane lei, bani ce se vor aloca de la Guvernul Republicii Moldova şi Primăria oraşului Cimişlia, partener fiind Consiliul Judeţean Prahova. Acest proiect, alături de realizarea gazoductului Iaşi-Ungheni vor contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Problemele mari ale economiei interne ale Republicii Moldova, la care se adaugă dimensiunile geografice, economice şi cele politice relativ mici, pot conduce, din păcate, pe termen lung şi foarte rapid la degradarea resurselor intelectuale şi umane, reprezentate de tânara generaţie a ţării.

În acest context, doresc să îmi exprim deschis sprijinul tezei integrării politice şi economice ale celor două ţări româneşti: România şi Republic Moldova. Restabilirea parţială a avantajelor geoeconomice regionale poate fi obţinută prin integrarea economică şi politică a Republicii Moldova şi a României. În acest sens, mai întâi, se impune consolidarea socială şi politică internă a Republicii Moldova.

Integrarea în UE a Republicii Moldova cere îndeplinirea unor anumite criterii economice şi financiare de admitere. astfel, este necesară elaborarea unui concept general al managementului structural şi macroeconomic în Republica Moldova, care să fie racordat la standardele legislative europene.

Consider că în plan extern Republica Moldova trebuie să ducă o politică dinamică de apropiere de organismele europene şi euroatlantice în domeniul economic, politic, militar şi cultural.

Din punctul de vedere al acţiunilor pe plan strategic, unirea Republicii Moldova cu România şi integrarea în Uniunea Europeană sunt două opţiuni parţial concurente, parţial complementare. Datorită factorilor istorici şi culturali incontestabili, unirea este susţinută de o mică parte a populaţiei Republicii Moldova.

Cu toate acestea, 87,25% dintre români îşi doresc unirea cu Republica Moldova. Acesta este unul dintre rezultatele unui sondaj de opinie efectuat în România, în vara anului trecut, de către Centrul Român pentru Studii şi Strategii.

În acelaşi timp 55,2% dintre cei care au răspuns consideră că politicienii din România ar trebui să trateze unirea ca prioritate, un procent mult mai ridicat dintre cei chestionaţi sunt de părere că cei din Republica Moldova sunt în primul rând români (67,8%), că limba vorbită de ei este româna (71,9 %) şi că "Basarabia este pământ românesc"(84,9%).

Din păcate, nu există sondaje recente privind intenţia cetăţenilor din Republica Moldova. Rusofonii sunt ferm împotriva unirii cu România, iar cetăţenii de etnie română au păreri divizate, majoritatea optând pentru independenţă.

Analizele efectuate de experţi independenţi susţin că unirea celor două ţări ar fi scenariul cu cele mai multe avantaje pentru Republica Moldova, atât din punctul de vedere al realizărilor pe planul politicii externe, cât şi din cel al perspectivelor de dezvoltare economică pe termen lung.

În cazul realizării unor scenarii ipotetice privind evoluţia evenimentelor politice în Republica Moldova, în România şi în Europa de Sud-Est ar putea apărea o necesitate inevitabilă de integrare economică şi politică a Republicii Moldova şi a României. Pentru a realiza unirea în cazul acestor scenarii ipotetice, ar putea fi abordate următoarele etape: dezvoltarea cooperării la nivelul agenţilor economici şi a sectoarelor de producţie; intensificarea schimburilor comerciale între cele două ţări; crearea unei uniuni vamale prin aplicarea tarifului vamal unic faţă de ţările terţe; formarea unei pieţe comune pe baza principiilor UE; constituirea uniunii economice şi monetare.

Pe parcursul ultimului deceniu, relaţiile economice dintre Republica Moldova şi Romania au fost în ascensiune. O confirmă datele statistice: volumul schimburilor comerciale dintre cele două state a crescut din 2003 şi până în 2012 de circa cinci ori. În anul 2008, România a fost, chiar, cea mai importantă piaţă de desfacere pentru mărfurile moldoveneşti, devansând Federaţia Rusă.

Aşadar, vă solicit sprijinul pentru a face toate demersurile necesare şi a contribui la realizarea condiţiilor celor mai favorabile pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi colaborarea regională cu România, care să conducă la realizarea unirii dintre cele două state.

Voi încheia cu o afirmaţie făcută de Nicolae Iorga cu privire la Unirea Principatelor Române: "Această unire românească nu ar avea nicio valoare dacă nu s-ar sprijini pe însăşi conştiinţa noastră despre necesitatea ei, despre caracterul ei sacru, nezguduit, despre aceea că ea e astăzi, ceea ce nu înţelege o mulţime de lume, o condiţie pentru existenţa însăşi a poporului nostru".