Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Cîtea:

"Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă"

Prin apariţia Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă, Guvernul actual nu a mai putut ascunde mizeria rezultată dintr-o guvernare abuzivă, în care cuvântul de bază a fost clientelismul politic. Dacă lecturăm din acest plan, ne îngrozim de realitatea care se află în ţară.

România are cea mai mică reţea de apă/canalizare din ţările Uniunii Europene, în localităţile cu populaţie între 2000 şi 5000 de locuitori. România are cea mai mare rată de defrişări ilegale de pădure din ţările UE, iar Guvernul actual propune doar limitarea defrişărilor ilegale, prin apelarea la sisteme moderne de supraveghere şi control. Cu alte cuvinte, uită de aplicarea măsurilor reactive şi apelează, exclusiv, doar la măsuri proactive care nu vor putea să dea roade pe termen scurt împotriva fenomenului infracţional.

Infrastructura de cale ferată, sub raportul căilor ferate reabilitate sau noi, este un alt punct unde deţinem lanterna roşie. Cu toate acestea, Guvernul României nu vede ca măsuri imediate reabilitarea unor tronsoane din zona Moldovei sau crearea unor noi tronsoane de cale ferată în această regiune, unde au rămas destule tronsoane încă neelectrificate, în care viteza medie de deplasare a trenurilor este cu mult sub viteza din epoca locomotivelor cu aburi.

În schimb, Guvernul Cîţu doreşte să reabiliteze infrastructura feroviară pe tronsoanele Arad-Timişoara-Caransebeş, Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, doreşte construirea de noi magistrale de metrou în Bucureşti şi Cluj-Napoca şi doreşte realizarea conexiunilor feroviare pentru transportul călătorilor la aeroporturile din Braşov, Timişoara şi, nu în ultimul rând, realizarea Proiectului trenului metropolitan din Cluj-Napoca. Nimic în Moldova!

La infrastructură rutieră statisticile arată şi mai dezastruos.

Conform Raportului Forumului Economic, din 2019, România ocupă locul 119 din 141 de ţări analizate la capitolul infrastructură rutiera, ultimul loc din Europa la capitolul kilometri de autostradă raportată la 100.000 de locuitori, precum şi penultimul loc la capitolul densitatea de autostrăzi, raportată la suprafaţa totală a ţării, înregistrând un procent de 4,96% autostrăzi din toată reţeaua de transport.

Raportul de Competitivitate Globală, publicat de World Economic Forum, plasează România pe ultimul loc în cadrul ţărilor UE în ceea ce priveşte investiţiile în calitatea drumurilor şi infrastructurii de transport, cu un punctaj de 2,96 dintr-un total de 7 puncte.

De asemenea, ţara noastră se situează cu cea mai ridicată rată de accidente din statele membre şi cu o rată a mortalităţii dublă faţă de media europeană, cu 96 fatalităţi la un milion de locuitori faţă de media europeană de 49 fatalităţi la un milion de locuitori, motivul principal fiind faptul că 90% din reţeaua de drumuri sunt drumuri cu o singură bandă pe sens, considerate a fi şi cele mai periculoase. Dacă ne raportăm şi la numărul kilometrilor de autostradă existenţi, vom vedea că din cei peste 800 de kilometri de autostradă, zona Moldovei, cu toate cele 8 judeţe ale sale, se va putea bucura de existenţa a doar 20 de kilometri.

Nu în ultimul rând, suntem pe locuri fruntaşe la capitolul declinului demografic, al îmbătrânirii populaţiei, precum şi al migraţiei. Pentru populaţia din zona Moldovei, riscul de sărăcie sau de excluziune socială se ridică la 47,1%. Rata de inactivitate a populaţiei este de 31,6%, cu specificaţia că în cazul femeilor între 15 şi 64 de ani ajungem la o rată de inactivitate de 41,7%.

Aceasta este ţara guvernată de PNL!