Dezbateri parlamentare

Domnul Iulian-Alexandru Badea:

"Sportul - inamicul numărul unu pentru Guvernul Cîţu"

Educaţia fizică şi sportul reprezintă, oriunde în lume, cel mai uşor şi eficient tratament, medicament şi tonifiant pentru sănătate. Studiile de specialitate au demonstrat beneficiile aduse de o viaţă activă celor care s-au infectat cu COVID-19. Mişcarea fizică întăreşte organismul şi îl face mai puternic în faţa bolii.

De la începutul pandemiei, pentru guvernele de dreapta, educaţia fizică, sportul şi mişcarea în aer liber au devenit inamicii publici principali. Încă din primele luni de pandemie s-au luat măsuri de interzicere a educaţiei fizice, care mai de care mai aberante: închiderea parcurilor, unde tinerii practicau mişcarea, închiderea sălilor de fitness, chiar dacă acestea puteau asigura restricţiile sanitare, încercarea de a impune purtarea măştii de către elevi la orele de educaţie fizică, amânarea concursurilor sportive.

Sportul a ajuns "Cenuşăreasa" guvernelor de dreapta nu numai pentru astfel de măsuri, ci mai ales pentru că a fost pus la coada împărţirii politicianiste a bugetului. Deşi este unanim recunoscut că sportul de performanţă reprezintă primul ambasador al oricărei ţări în lume, pentru acest domeniu s-au alocat, prin bugetul pe anul 2021, mai puţine fonduri decât în anul 2019. Pentru Programul "Promovarea sportului de performanţă", bugetul pe acest an, de 214,7 mil. lei, este cu 15% sub cheltuielile efectuate în anul 2019.

Mai sunt câteva luni până la olimpiada de vară, iar sportivii români sunt pe ultima sută de metri cu pregătirea.

Tocmai în acest an, Guvernul Cîţu a găsit de cuviinţă să reducă bugetul pentru sport, inclusiv pentru Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR). Finanţarea de la bugetul de stat pentru COSR a fost stabilită la 65 milioane lei, doar 1% din bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului, sumă cu 5,8% mai mică decât cheltuielile efectuate de COSR în anul 2019.

Dar nu era suficient pentru discreditarea mişcării sportive ca, într-un an olimpic, să se reducă bugetul, guvernanţii au aplicat liberul arbitru al clientelei politice şi în finanţarea federaţiilor sportive. În timp ce federaţii cu o participare semnificativă la olimpiadă au primit mai puţini bani ca în anii trecuţi, federaţii sportive neolimpice sau cu un număr mai redus de sportivi afiliaţi, precum "Kempo" sau "Taekwando", au primit bugete consistente, chiar duble faţă de anul 2020. Dintre federaţiile importante, două sporturi de echipă au suferit din plin la împărţirea bugetelor. Este vorba de handbal şi de rugby, cu tăieri, faţă de anul trecut, de 2,5 milioane lei şi, respectiv, 2,2 milioane lei. Federaţiile sporturilor de contact au pierdut cel mai puţin la împărţirea banilor, la unele dintre acestea fiind vorba chiar de plusuri importante. Nu sunt sporturi olimpice, sunt sporturi unde se împart medaliile foarte uşor sau sporturi cu trecere la actualii guvernanţi.

Pentru a explica cum se finanţează sportul de către actualii guvernanţi, prezentăm succint situaţia de la federaţia de ciclism. Bugetul a scăzut cu mai mult de un milion de lei. Se pune întrebarea dacă această reducere nu are legătură cu faptul că alegerile, care au fost invalidate, fuseseră câştigate de opoziţia la fostul preşedinte, nimeni altul decât actualul ministru al tineretului şi sportului.

Participarea la olimpiadă şi la marile competiţii din anul 2021 trebuie să fie prioritară pentru ministrul tineretului şi sportului, dar şi pentru întregul Guvern. De aceea, considerăm că finanţarea COSR şi a federaţiilor olimpice trebuie de îndată majorate. Este vorba de câteva zeci de milioane de lei în plus care pot fi găsite, fie în bugetul ministerului, fie în fondul de rezervă al Guvernului, până nu e prea târziu, altfel vom asista neputincioşi cum România nu va mai conta în sportul de performanţă.