Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 septembrie 2021
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.135/2021
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 septembrie 2021 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 septembrie 2021
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.31 | Boris Volosatîi - declaraţie politică cu tema "Şcoala românească, în dificultate"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Şcoala românească, în dificultate" Ieri, 13 septembrie, a început un nou an şcolar. Din păcate, acesta este pus sub semnul umilirii elevilor, părinţilor şi profesorilor din România, precum şi al restrângerii semnificative a învăţământului românesc de peste hotare. Vă aduc în atenţie trei aspecte importante. Acestea se referă la aşa-numitele măsuri sanitare, eliminarea din învăţământ a valorilor naţionale şi morale, precum şi la şcoala românească din afara ţării. Am văzut cu toţii că Ministerul Educaţiei, dimpreună cu Ministerul Sănătăţii au impus aberant nişte aşa-zise măsuri sanitare în şcoli, cum nu găsim în niciun alt stat vecin României. Este vorba despre închiderea efectivă a unor şcoli şi despre predarea online, limitarea drastică a socializării directe între copii şi învăţători sau profesori, despre impunerea purtării obligatorii a măştilor antibacteriene, despre interzicerea accesului pe teritoriul unităţilor de învăţământ a părinţilor nevaccinaţi, despre obligativitatea vaccinării cadrelor didactice şi chiar despre tentativa de a impune vaccinarea obligatorie a elevilor, în condiţiile în care nu există niciun studiu de specialitate, relevant şi credibil, că purtarea măştilor antibacteriene produse în China ar constitui o măsură eficientă de protecţie contra virusului chinezesc, că şcolile ar fi focare de răspândire a acestui virus sau că persoanele cărora li s-a administrat un vaccin experimental ar fi mai puţin expuse îmbolnăvirilor. Alianţa pentru Unirea Românilor, pe care o reprezint ca parlamentar ales în afara graniţelor ţării, a fost şi este în continuare împotriva impunerii unor asemenea măsuri aberante. Suntem solidari cu elevii şi părinţii români din România şi cerem asigurarea condiţiilor pentru funcţionarea în regim normal a tuturor şcolilor din ţară. Este firesc să ne întrebăm ce se întâmplă cu programele şcolare. Dimitrie Bolintineanu spunea pe bună dreptate că "Ţara va fi ce este şcoala". Putem forma generaţii de elevi cu înaltă ţinută morală şi patriotică doar dacă, sub aspectul conţinutului, programa şcolară cuprinde valorile tradiţionale ale poporului român. Anul acesta, ca şi anul trecut, elevii din România nu vor putea însă beneficia de predarea adecvată a unor materii ca istoria sau geografia, de exemplu. Pe de altă parte observăm că Ministerul Educaţiei şi Guvernul, adică statul, încearcă să se substituie părinţilor şi să decidă asupra modului de instruire a copiilor minori, impunând aşa-zisa educaţie sexuală şi propagandă de gen în şcolile publice, depăşindu-şi astfel atribuţiile şi încălcând grosolan Constituţia şi Tratatele internaţionale la care România este parte. Alianţa pentru Unirea Românilor rămâne ferm pe poziţia că părinţii, de altfel plătitori de impozite, sunt singurii în măsură să decidă cum să fie instruiţi propriii lor copii. Ne-am opus şi ne vom opune propagandei şi agendei LBGT în şcoala românească. Guvernanţii nu trebuie să uite nicio clipă că statul există pentru oameni, nu oamenii pentru stat. Anul acesta constatăm o restrângere a învăţământului în limba română în Republica Moldova şi comunităţile istorice. Astfel, în regiunea transnistreană, ocupată de armata şi serviciile secrete ale Rusiei, precum şi în Ucraina învăţământul românesc are de suferit. În mod paradoxal şi contrar angajamentelor sale internaţionale şi cadrului bilateral în materie de minorităţi, Guvernul de la Kiev continuă politica de restrângere treptată, până la lichidare, a învăţământului în limba română. Asemeni regimului marionetă instalat de Moscova, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, Kievul rămâne tributar ideologiei comuniste din perioada ocupaţiei sovietice şi promovează teoria aşa-zisei limbi moldoveneşti, diferite de cea română, tocmai în scopul dezbinării comunităţii româneşti din Ucraina. Minoritatea română din Serbia de Răsărit, adică din Valea Timocului, nu poate beneficia de învăţământ în limba maternă, întrucât Guvernul de la Belgrad, susţinut necondiţionat de cel de la Bucureşti, se opune pe toate căile şi prin toate mijloacele instituirii învăţământului în limba română pentru elevii români din regiune, după modelul aplicat în Provincia Autonomă Voivodina. De asemenea, este nu doar regretabil, ci condamnabil faptul că anul acesta Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, recte Guvernul României, contrar prevederilor Programului de guvernare, a suspendat, efectiv, Programul multianual de burse identitare pentru elevii din Ucraina care studiază în limba română sau limba română ca limbă maternă şi nici nu a extins acest program multianual pentru elevii români din alte state ca Ungaria, Serbia, Albania şi altele. Nici pentru actualul an de învăţământ Guvernul nu a prevăzut fondurile necesare acestui program de burse identitare. Singura schimbare pozitivă pe care o înregistrăm în acest an şcolar este înfiinţarea, cu aprobarea autorităţilor de la Tirana, a şcolii "10 mai 1905" în oraşul Seleniţa, Albania, cu predarea în dialectul istoric aromân şi în limba română literară. Încurajăm autorităţile albaneze să persevereze în această bună practică euroconformă şi sperăm că românitatea balcanică va putea beneficia de învăţământ în limba maternă şi în alte oraşe şi state de la sud de Dunăre în care locuiesc minorităţile noastre române/aromâne înrudite. Pentru aceasta însă este necesar ca forţele politice de la Bucureşti, Putere şi Opoziţie deopotrivă, să promoveze consecvent, consensual şi transpartinic o politică unitară în domeniu, în beneficiul milioanelor de români din afara graniţelor ţării. |


