Dezbateri parlamentare

Domnul Boris Volosatîi:

"Disproporţii alarmante în structura de cheltuieli a reprezentanţelor ICR din străinătate, pe anul 2023. ICR trebuie să reconfigureze structura de cheltuieli din perspectiva scopurilor şi exigenţelor legale"

Zilele acestea am interpelat Ministerul Afacerilor Externe într-o chestiune de interes major, care priveşte activitatea Institutului Cultural Român şi reprezentanţelor sale de peste hotare, din perspectiva exigenţelor legale privind economicitatea, eficacitatea şi eficienţa.

Este bine cunoscut faptul că, în luna iulie a acestui an, Comisia pentru Cultură a Senatului României a fost sesizată asupra faptului că reprezentanţele Institutului Cultural Român (ICR) din străinătate nu mai aveau fonduri pentru activităţi, faptul explicându-se printr-o proastă administrare a bugetului, care este cheltuit, în cea mai mare parte, de structura centrală a institutului, de la Bucureşti. Autori ai sesizării au fost un şir de angajaţi ai ICR.

Angajaţii ICR au susţinut că, anul acesta, bugetele reprezentanţelor ICR variază între 30.000 euro (Roma) şi 70.000 euro (Paris) şi că în vară existau reprezentanţe ICR care îşi cheltuiseră banii alocaţi pe întregul an 2023.

"Institutele culturale din străinătate au fost reduse la stadiul de sugative de bani publici. Rămase fără bugete pentru organizarea de evenimente culturale, din banii publici se cheltuie pe chirii, salarii şi întreţinere sume exorbitante pentru instituţii care nu produc mai nimic", a consemnat presa naţională.

De asemenea, presa a adus în atenţie faptul că bugetul alocat, bunăoară, Institutului Cultural Român de la Viena ar fi unul absolut disproporţionat: 10% pentru activităţi culturale şi 90% pentru salarizarea directorului şi a personalului, precum şi pentru închirierea sediului şi a locuinţelor. A fost tras un semnal de alarmă şi în legătură cu faptul că ICR Viena (directoare - Andreea Dincă) nu a organizat niciun eveniment cultural legat de Constantin Brâncuşi, Dimitrie Cantemir (2023 este declarat prin lege anul Cantemir), iar pentru Eminescu a organizat un eveniment cel mult firav, în condiţiile în care toţi cei trei uriaşi ai culturii române au avut puternice legături cu Viena.

"Nici nu mai poate organiza, deoarece din cei 30.000 euro buget anual nu a mai rămas un chior. Dar doamna director Dincă va încasa tot restul anului 5.000 de euro salariu pe lună, plus 2.000 de euro chiria pentru penthouse-ul închiriat într-o zonă selectă a Vienei. Peste 84.000 euro/an! Salariile cumulate ale directorului adjunct şi ale referentului adaugă încă 5.000 euro/lună plus chirii totale de 2.000 de euro, alte 84.000 de euro în 2023! Adăugăm chiria sediului ICR, de 9.000 euro/lună (108.000 euro în 2023), şi aflăm că MAE plăteşte, cu tot cu cheltuielile de întreţinere, curent electric etc., 300.000 euro pe an pentru un institut care produce evenimente de cel mult 10% din cheltuieli.

"Oare de ce papă atâta bănet angajaţii ICR? Mai bine puneţi lacătul!", arată jurnaliştii de la portalul cetateanul.net, susţinând în continuare că "Alte bugete ridicole (cifre aproximative, dar aproape de adevăr) pentru promovarea culturii româneşti regăsim la Roma, Veneţia şi Tel-Aviv (30.000 euro/an fiecare) Berlin şi Paris (câte 70.000 euro/an). În 2019, de pildă, Veneţia a avut un buget de 80.000, iar Tel-Aviv de peste 100.000 euro! Aproape peste tot vistieria e goală, dar salariile merg!".

Este imperios necesar ca ICR să schimbe structura de cheltuieli ale fiecăreia dintre cele 18 reprezentanţe ale ICR de peste hotare, astfel încât sumele destinate activităţilor culturale şi, respectiv, cheltuielilor cu personalul (salarii, închirierea de locuinţe) sau administrative (închiriere de sedii, întreţinerea sau reparaţia/renovarea acestora şi alte cheltuieli de regie, combustibili etc.) să revină în parametrii normali.