|
Domnul Tudor Ionescu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Într-o perioadă în care reperele noastre spirituale şi identitare sunt tot mai contestate, România va trăi duminică, 26 octombrie, un moment istoric şi, totodată, împlinirea unuia dintre cele mai mari visuri ale neamului - sfinţirea Catedralei Naţionale, cel mai important obiectiv propus şi realizat în România, de la Revoluţia din 1989 încoace! Am avut onoarea şi binecuvântarea de a fi prezent la sfinţirea Altarului acestei măreţe Catedrale în 2018, în Anul Centenar al României Mari, trăind emoţia unui moment pe care îl voi purta în inimă toată viaţa. Catedrala Naţională nu este doar o clădire. Este o rugăciune zidită în piatră, o mărturie vie a credinţei, a demnităţii şi a continuităţii româneşti. Este visul lui Mihai Eminescu şi proiectul început de Regele Carol I, devenit realitate prin jertfa şi credinţa generaţiei noastre. Prin harul şi perseverenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Dumnezeu a rânduit ca noi, românii de astăzi, să fim martorii împlinirii unui ideal născut acum un secol - Catedrala Naţională, reparaţia morală şi spirituală a unui popor care nu şi-a pierdut credinţa şi rădăcinile. Catedrala Naţională este simbolul unităţii românilor de pretutindeni, al biruinţei credinţei ortodoxe şi al continuităţii noastre ca popor. Într-o lume tot mai dezrădăcinată, Catedrala devine axa identităţii naţionale, piatra de hotar care ne reaminteşte cine suntem, de unde venim şi în ce credem. Noi, cei de azi, suntem martorii contemporani ai unui moment istoric. Un moment în care România se ridică, nu prin turnuri de sticlă şi oţel, ci printr-o lucrare a spiritului - o Catedrală care uneşte cerul cu pământul, credinţa cu neamul, trecutul cu viitorul. Unii cred că progresul se măsoară în zgârie-nori, centre comerciale sau drumuri rapide, dar peste secole, toate acestea vor fi doar amintiri. Majoritatea clădirilor ridicate astăzi vor dispărea, sfârşind în pulberea tăcută a timpului. Dar Catedrala Naţională va rămâne. Va dăinui peste milenii ca mărturie a generaţiei noastre, a credinţei noastre, a dragostei noastre de ţară. Ea va fi mărturia în piatră a generaţiei noastre, dovada că românii din secolul XXI au avut curajul şi credinţa de a construi ceva care să rămână în eternitate. Pentru atei şi materialişti, poate părea doar o clădire impunătoare. Dar pentru noi, românii care simţim şi trăim în duhul Ortodoxiei, Catedrala Naţională este biruinţa unui neam care nu şi-a uitat sufletul, dovada vie că România îşi poartă credinţa, rădăcina şi destinul sub ocrotirea lui Dumnezeu. De aceea, privind spre Catedrala Naţională, nu vedem doar ziduri. Vedem România eternă, creştină, vie şi demnă! Vedem credinţa care a ţinut un popor în picioare. Catedrala Naţională este darul generaţiei noastre către veşnicie. De aceea, vă îndemn, dragi colege şi colegi deputaţi, ca şi pe toţi românii din ţară şi din afara graniţelor, să fim prezenţi... (I se întrerupe microfonul.)
|